Scutul antirachetă, criticat de Franţa, Rusia şi Ucraina la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

Reprezentanţii Franţei, ai Rusiei şi Ucrainei au formulat, sâmbătă,la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene.

2746 afișări

Imaginea articolului Scutul antirachetă, criticat de Franţa, Rusia şi Ucraina la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

Scutul antirachetă, criticat de Franţa, Rusia şi Ucraina la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.

Intervenţia lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o asupra scutului antirachetă.

Parlamentarul francez şi-a exprimat îndoieli faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.

TITLURILE ZILEI

"Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»", a spus Boucheron.

Răspunsul lui Aurescu a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.

Secretarul de stat român a fost, ulterior, întrebat de un oficial rus, Azarov, dacă România consideră că sistemul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului.

Răspunsul lui Aurescu a fost că decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparentă, România informând Rusia despre această hotărâre.

Secretarul de stat român a mai afirmat că suspiciunea nu poate caracteriza relaţia dintre Rusia şi NATO, Alianţa considerând Rusia ca un partener şi nu ca o ameninţare sau un inamic.

Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.

Aurescu a precizat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.

"Imediat după ce am decis să răspundem ofertei SUA să devenim parte a proiecului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 150 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagra, în Crimeea, spre exemplu", a declarat Aurescu.

Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.

El a adăugat că interesele Ucrainei de avea consultări cu România, inclusiv pe tema amplasării scutului antirachetă la Deveselu, vor fi discutate în acest an, când ministrul român de externe va vizita Ucraina.

Aurescu a spus că "dilema" Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din mai 2012, de la Chicago.

Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din R.Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.

Pe de altă parte, secretarul asistent adjunct al Departamentului Apărării al SUA, Bradley Roberts, a subliniat că scutul antirachetă cu baze în Polonia şi România nu va fi eficient, de exemplu, împotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran.

Oficialul american a subliniat că, în astfel de cazuri, scutul antirachetă poate fi privit şi ca mijloc de descurajare, ca o parte a unui a sistem de apărare complex.

Citește pe alephnews.ro: VIDEO. Momentul în care Unitatea de Control Aerian a Israelului a interceptat atacul Iranului. Cum au gestionat situația israelienii și aliații

Citește pe www.zf.ro: BREAKING: Romania a dat licenţă de explorare pentru o mină de magneziu în care americanii vor investi 1 miliard de dolari

Citește pe www.zf.ro: Final de linie: A dispărut definitiv unul dintre cele mai cunoscute hipermarketuri din România

Citește și: Aurescu (MAE): Sistemul antirachetă care va funcţiona şi la Deveselu nu este îndreptat către niciun stat. Scutul este exclusiv defensiv

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.