Şefa AEP, Ana Maria Pătru, audiată în cazul chestorului Manoloiu: Am dat o declaraţie, ca martor, referitoare la nota trimisă CC

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a declarat, marţi după-amiază, la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme, că a fost citată în calitate de martor şi că, în faţa procurorilor, a dat o declaraţie referitoare la nota trimisă de AEP la Curtea Constituţională.

"Am dat o declaraţie pe baza notei pe care am trimis-o la CC şi pe care o aveţi pe site (site-ul Autorităţii Electorale Permanente - n.r.)", a spus Ana Maria Pătru, subliniind că le-a răspuns "prompt" procurorilor cu privire la adresa trimisă Curţii.

Întrebată despre numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, preşedintele AEP a răspuns: "Nu avem noi atribuţii în lucrul acesta".

Ana Maria Pătru a transmis în 2 august o adresă către Curtea Constituţională - la solicitarea acestei instituţii - în care preciza că AEP nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012.

Potrivit adresei, AEP arată că a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.

În anul 2011, AEP a realizat controale la 1.241 primării (din totalul de 3.187), din care: 40 de primării municipale, 79 de primării orăşeneşti, 6 primării de sector din municipiul Bucureşti şi 1116 primării comunale, unde s-au constatat mai multe deficienţe cu privire la listele electorale.

Citeşte şi: Şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, pus oficial sub acuzare: Chestorul Manoloiu, urmărit penal pentru abuz în serviciu contra intereselor publice

Listele electorale permanente nu erau păstrate corespunzător în 72 de comune şi un oraş, iar în 264 de cazuri nu erau actualizate (241 de comune, 15 oraşe şi 8 municipii) şi 2.201 de persoane care îşi pierduseră drepturile electorale prin hotărâri judecătoreşti nu fuseseră radiate.

În ceea ce priveşte cele 33.308 de persoane decedate care figurau încă pe liste 7.754 erau din municipii, 2.856 din oraşe şi 22.698 din comune.

Două persoane care renunţaseră la cetăţenie se regăseau încă pe listele electorale. O persoană care şi-a schimbat domiciliul nu a fost adăugată în listele electorale permanente la noul domiciliu.

În 649 de cazuri actualizarea listelor electorale permanente nu au fost comunicată către Judecătorii, deficienţe ce apar în special la nivelul comunelor. În anul 2011 s-au găsit, ca urmare a controalelor desfăşurate de AEP, tabele cu actualizarea listelor electorale permanente necomunicate către judecătorii la 624 de comune, 8 de municipii şi 17 oraşe.

În 159 de situaţii nu existau persoane desemnate să opereze în listele electorale permanente, iar în 42 de cazuri persoane neautorizate au operat în listele electorale permanente.

Toate aceste informaţii sunt cuprinse în răspunsul transmis la cererea Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor cu drept de vot.

Totodată, AEP a recunoscut o serie de deficienţe şi a recomandat unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului electoral.

Ana Maria Pătru va explica procurorilor atribuţiile pe care le are instituţia sa, având în vedere că Ministerul Administraţiei şi Internelor susţinea că AEP ar trebui să lămurească cifra alegătorilor.

Marţi, procurorii l-au audiat şi pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, în dosarul în care şeful său, chestorul Constantin Manoloiu, este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale.

Potrivit unor surse judicare, anchetatorii continuă marţi audierile în dosarul în care chestorul Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a fost citat să se prezinte la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest dosar, în calitate de martor, au precizat sursele citate.

Procurorii l-au citat pentru audieri şi pe juristul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, au adăugat sursele citate.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 6 august, începerea urmăririi penale faţă de Constantin Manoloiu, "sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice".

"Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu a respectat dispoziţiile art.5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României", a precizat Parchetul instanţei supreme.

Adresa comunicată Curţii Constituţionale în 2 august, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente, relevă "o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu" din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis ulterior de Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale.

Prin această faptă, Manoloiu ar fi fost cauzată "o tulburare însemnată relaţiilor sociale privind evidenţa persoanelor cu drept de vot şi a au fost afectate acele relaţii sociale a căror normală desfaşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari", spun anchetatorii.

Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu "a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce".

Citeşte şi: Ponta: Cu Manoloiu lucrurile s-au mişcat mai repede decât atunci când Băsescu m-a făcut "dottore"

Potrivit probelor administrate în cauză, s-a produs o tulburare însemnată instituţiilor publice implicate în validarea referendumului, scopul exclusiv fiind cel al afectării continuităţii desfăşurării activităţii instituţiilor publice cu atribuţii în activităţiile de confirmare a referendumului.

Constantin Manoloiu a eludat dispoziţiile legale incidente în materia atribuţiilor sale, cunoscând că încalcă legislaţia în materie şi ignorând acest aspect, au mai arătat procurorii.

"Prin procesul-verbal din data de 2 august 2012, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul de organizare şi desfăşurare a referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare", a precizat Ministerul Public.

Adresa din 2 august emisă către Manoloiu Constantin şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale conţinea comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi preciza că Ministerul Administraţiei şi Internelor "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente".

La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie.

Ulterior, Curtea Constituţională, pentru a nu menţine această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunţa că decizia cu privire la referendum va fi luată în 31 august.

Constantin Manoloiu declara, luni, la ieşirea din sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea "nu are relevanţă, ea vine şi se duce".

"Eu sunt garantul că toate cifrele vor fi corecte", a spus Manoloiu.

El a precizat că a semnat un ordin de informare către ministru, care este un politician.Totodată, chestorul şef a spus că nu el a transmis informarea Curţii Constituţionale, ci a adresat-o ministrului Ioan Rus.

Cifra de 18.292.514 de alegători este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o "cifră fluidă", a mai spus Manoloiu.