Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Radu Câmpeanu, depus la Senat. Tăriceanu: A reaprins flacăra liberalismului/ Iliescu: Am contribuit împreună la construirea unei structuri politice adecvate vremii - VIDEO

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a depus sâmbătă o coroană de flori la catafalcul lui Radu Câmpeanu, spunând despre seniorul liberal că a fost cela care a ”reaprins flacăra liberalismului în România”, iar pentru asta îi va purta ”o veşnică recunoştinţă”.

1468 afișări
Imaginea articolului Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Radu Câmpeanu, depus la Senat. Tăriceanu: A reaprins flacăra liberalismului/ Iliescu: Am contribuit împreună la construirea unei structuri politice adecvate vremii - VIDEO

Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Radu Câmpeanu, depus la Senat. Tăriceanu: Câmpeanu a reaprins flacăra liberalismului

Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte PNL Radu Câmpeanu a fost depus sâmbătă dimineaţa la Senat, unde va rămâne până după orele prânzului. Seniorul liberal va fi înmormântat duminică, la ora 12:00, la Cimitirul Bellu, urmând ca Alina Gorghiu, Călin Popescu Tăriceanu şi Dinu Zamfirescu să susţină scurte discursuri în cadrul ceremoniei.

”Trăiesc un moment de tristeţe şi regret întrucât Radu Câmpeanu a fost cel care, împreună cu ceilalţi vechi militanţi liberali, a reaprins flacăra PNL şi a liberalismului în România după 1990. Am avut privilegiul să asist la revenirea lui Radu Câmpeanu din exil şi să-l însoţesc împreună cu colegii mei să formăm o echipă care a repus liberalismul în drepturi în România”, a spus Tăriceanu.

El a subliniat că Radu Câmpeanu a demonstrat ”ce înseamnă să fii un om care trăieşti cu forţa convingerilor proprii”, un om care după ce a făcut închisoare, a avut domiciliu forţat iar apoi a plecat în exil a arătat că ”iubirea de ţară şi de neam nu s-a pierdut”.

”Era un om pentru care patriotismul nu era o vorbă-n vând, era un lucru pe care-l trăia în fiecare moment şi încerca să-l insufle şi celor dimprejurul lui. Meritul lui nu numai în reconstrucţia Partidului Naţional Liberal, dar şi pentru promovarea ideilor de democraţie şi libertate este unul incontestabil şi aş dori să mai subliniez că atunci când aproape o întreagă societate era îndoită, dacă nu ostilă, despre necesitatea apropierii României de valorile euro-atlantice, el a abut curajul să vorbească răspicat despre acest obiectiv major”, a adăugatTăriceanu.

Preşedintele Senatului a mai spus că atât el, cât şi ”mulţi români” îi vor purta ”o veşnică recunoştinţă”.


 

Preşedintele Iohannis a trimis o coroană de flori la catafalcul lui Radu Câmpeanu

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis sâmbătă o coroană de flori la catafalcul lui Radu Câmpeanu, depus la Senat, prin intermediul consilierului prezidenţial Andrei Muraru, care a semnat şi în cartea de condoleanţe.

”Am venit astăzi să aduc omagiul preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, să transmit condoleanţele domniei sale familiei îndoliate pentru cel care a fost Radu Câmpeanu, personalitate autentică a Partidului Naţional Liberal, în reconstrucţia căruia şi-a adus o contribuţie desăvârşită şi o adevărată voce a liberalismului românesc după 1990, primul preşedinte al acestui partid care a reuşit să impună o anumită atmosferă în încrâncenaţii ani 1990”, a declarat consilierul prezidenţial Andrei Muraru.

Întrebat dacă Preşedinţia ia în calcul acordarea unei decoraţii post-mortem pentru Radu Câmpeanu, Muraru a spus doar că seniorul liberal ”este o personalitate şi o valoare autentică a istoriei româneşti post-decembriste şi este apreciat la întreaga sa valoare”.

Ion Iliescu a depus un buchet de flori la sicriul lui Radu Câmpeanu

Fostul preşedinte Ion Iliescu a venit sâmbătă cu un buchet de flori la sicriul lui Radu Câmpeanu depus la Senat, a semnat în cartea de condoleanţe şi a spus că în 1990 amândoi ”au contribuit la construirea unei structuri politice adecvate vremii”.

”Am ţinut să exprim nişte gânduri calde, la adresa domnul Câmpeanu,cu care am avut o conlucrare pe care am apreciat-o amândoi. Ne-am cunoscut în ianuarie 1990, am contribuit împreună la construirea unei structuri politice adecvate vremii, când a apărut explozia de partide politice, după deccretul lege din 31 ianuarie şi la 1 februarie erau deja 30 partide constituite. Atunci am avut o primă întâlnire cu preşedinţii celor 30 de partide, şi am constituit CPUN-ul. A fost o găselniţă potrivită pentru vremea respective. Domnul Câmpeanu a fost vicepreşedintele acestui organism”, şi-a amintit Ion Iliescu.

Fostul preşedinte a afirmat că a avut tot timpul ”contacte nemijlocite” cu Radu Câmpeanu, s-au ”apreciat reciproc şi a rămas o relaţie de prietenie reală şi de stimă reciprocă”.

Iliescu a mai spus că îşi aminteşte de campania prezidenţială din 1990, unde unul dintre contracandidaţii săi a fost Radu Câmpeanu, ca despre ”cea mai frumoasă campanie electorală”, iar dezbaterea televizată dintre el, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu a numit-o ”cea mai frumoasă dezbatere politică a candidaţilor la funcţia supremă în stat”.

”Rămâne, cred, în istorie, cea mai, era prima data când vedea lumea aşa ceva. O dezbatere liberă, a trei candidaţi la preşedinţia ţării. A fost şi un spectacol şi o şcoală politică, pentru noi, dar şi pentru cetăţeni. Deci, am trăit o istorie comună cu domnul Câmpeanu şi de aceea între noi s-a stabilit o relaţie de stimă reciprocă şi de respect”, a mai susţinut Iliescu.

La alegerile prezidenţiale din 1990 au concurat Ion Iliescu, din partea FSN, şi cei doi reprezentanţi ai celor două partide istorice, proaspăt reînfiinţate, Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD). Cunoscute sub denumirea de "alegerile din Duminica orbului", acestea au fost câştigate cu un scor zdrobitor de Iliescu, considerat de vocile societăţii civile ca un exponent al nomencalturii din regimul comunist.

Alegerile au fost contestate prin mişcări de stradă în Piaţa Univeristăţii. Manifestaţiile au fost înăbuşite prin mineriada din 13-15 iunie, violenţele de atunci ducând şi la spargerea sediilor partidelor istorice-PNL şi PNŢCD.

Ion Iliescu a negat mereu orice răspundere pentru aducerea minerilor în Bucureşti cu scopul de a reprima manifestaţiile. În octombrie 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat urmărirea penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Univeristăţii, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici