Tomac: Cele patru contestaţii la înregistrarea Partidului Mişcarea Populară sunt de formă

"Procesul decurge firesc, există patru contestaţii, toate sunt de formă, nu de fond, suntem încrezători în actul de judecată şi aşteptăm următorul termen ca să fim cu actele în regulă şi să putem continua construcţia Partidului Mişcarea Populară", a declarat Tomac, pentru MEDIAFAX.

Întrebat dacă ia în calcul ca înregistrarea partidului să fie tergiversată pe termen mai lung de contestaţiile depuse la tribunal, Tomac a arătat că nu vede de ce instanţa ar trebui să ţină cont de astfel de lucruri atât timp cât actele necesare înfiinţării partidului sunt întocmite corect.

Înregistrarea la Tribunalul Bucureşti a Partidului Mişcarea Populară a fost amânată, joi, până în 12 septembrie, după ce patru intervenienţi în dosar au depus contestaţii, invocând motive legate de sigla, denumirea şi componenţa formaţiunii politice.

Tribunalul Bucureşti a luat joi în discuţie cererea de acordare a personalităţii juridică Partidului Mişcarea Populară, formulată în 23 iulie de Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Dragoş Ciuparu, Adrian Papahagi şi Cristian Petrescu.

În timpul judecării acţiunii de înregistrare a Partidului Mişcarea Populară au depus contestaţii în cauză patru intervenienţi, respectiv Alianţa Populară a Democraţilor Europeni, Partidul Democrat Vox Populi Vox Dei, Asociaţia de Revoluţionari Phoenix din Constanţa, dar şi o persoană din Oradea.

Reprezentanţii Asociaţiei Phoenix au cerut instanţei să nu înregistreze Partidul Mişcarea Populară până ce judecătorul şi procurorul nu lămuresc ce componenţă are acest partid. Aceştia au cerut să fie puşi reprezentanţii şi membrii Partidului Mişcarea Populară să arate cărţile de identitate, cărţile de muncă şi să spună ce proiecte au.

Alianţa Populară a Democraţilor Europeni a arătat că nu se poate înregistra Partidul Mişcarea Populară pentru că are aceeaşi siglă electorală, respectiv un măr, cu cea a unui alt partid aflat în prezent în curs de înfiinţare, printr-o acţiune la Tribunalul Bucureşti, respectiv Partidul Agricultorilor din România.

Ceilalţi intervenienţi au susţinut că nu este distinctă denumirea faţă de cea a unui alt partid deja existent, respectiv Partidul Acţiunea Populară, fondat de Emil Constantinescu. Aceştia au arătat că între denumirile celor două partide, respectiv "mişcare" şi "acţiune", există similitudini, conform definiţiilor din dicţionarul explicativ al limbii române.

Intervenientul din Oradea a arătat în faţa instanţei că nu este lămurită platforma program a Partidului Mişcarea Populară.

După declaraţiile intervenienţilor din această cauză, procurorul şi reprezentanţii Partidului Mişcarea Populară au cerut instanţei acordarea unui nou termen, pentru lămurirea tuturor aspectelor semnalate.

Instanţa a stabilit ca procesul să fie reluat în 12 septembrie, iar fiecare intervenient în dosar să plătească o taxă judiciară de timbru ce va fi stabilită ulterior şi care nu va depăşi 320 de lei.