Video VIDEO „GÂNDURILE lui Cristoiu”- un proiect eveniment. „Cu 40% poţi să muţi România la Polul Nord. Constituţia ar trebui modificată pentru a organiza mai uşor alegeri anticipate”/ Unde duce războiul camarilelor şi orgoliul liderilor

 “Acest guvern, această majoritate zdrobitoare, nu a făcut ce-a promis, nu în programul de guvernare, pentru că a primit un vot pentru a face, nu ştiu, lucruri fundamentale pentru România, de a schimba chiar Constituţia (...) Când ai 40% poţi să muţi România la Polul Nord. Asta este cea mai mare enigmă, că deja ei şi-au terminat suflul, repet nu există, nici în Europa, nu există un partid care să câştige atât de clar.  În momentul în care câştigi atât de clar eşti obligat de vot, că de aia ai obţinut un vot...”, spune jurnalistul şi analistul Ion Cristoiu.

Jurnalistul vorbeşte despre politica bătuta pe loc a PSD, preferată în schimbul asumării, dar şi despre coabitare şi războiul camarilelor.

“Klaus Iohannis are, de regulă, din camarilă, şefii instituţiilor de forţă pe care îi alintă, îi ţine, şi dincolo sunt de la Parlament în diferite instituţii. Deci, întotdeauna a fost, dar în coabitare este o şi mai mare problemă, ivită din caracterul schizofrenic al Constituţiei noastre”.

”O să vedeţi, or să apară unele informaţii, sigur or să apară documente, că la sfârşitul săptămânii, pe acolo, când se duce domnul preşedinte la schi, am înţeles că se fac şi grătare, e o ştire... Le face preşedintele, dar grătarele face şi SPP-ul. Până la urmă SPP-ul a fost la noi un fel de gardă pretoriană, ca să mă refer la împăraţii romani, a preşedintelui”.

Ion Cristoiu a făcut referire la necesitatea schimbării Constituţiei, Codul Penal din vremea lui Ceauşescu comparat cu cel de azi, despre mişcările de pe tabla de şah a politicii româneşti şi cum putem asista la “guvernul meu”, dorit de Klaus Iohannis.

"Constituţia ar mai trebui modificată, şi ar trebui să ducem o campanie, şi în sensul de a da posibilitatea mult mai uşor alegerilor anticipate. Nu se poate, o altă schizofrenie a fost asta cu alegerile. Suntem ţara, cred că din lume, unde e cel mai greu de convocat anticipate"

“Şi PNL şi PSD vor câştiga suflu sau vor pierde suflu, în raport cu prezidenţialele, celelalte partide va fi examenul cum e la computer...”, mai spune despre europarlamentare.

Redăm integral interviul cu Ion Cristoiu:

Monica Mihai: Mai sunt patru luni până la europarlamentare, un test important având în vedere că scrutinul din luna mai este oglinda la ceea ce aşteptăm de la prezidenţialele din iarnă, iar în acest context se pune fireasca întrebare: cine şi ce a făcut în acest mandat. Dacă privim în ţara, PSD a promis mult şi a făcut cât a făcut. Nu avem încă un fond suveran de investiţii, nu avem o lege a lobby-ului, autostrăzile au rămas acolo unde le-am construit în ultimii treizeci de ani, adică pe hârtie, iar Liviu Dragnea spune că se vor transforma în realitate doar dacă vor fi declarate obiective de interes strategic. Românii au însă salarii şi pensii mai mari. De cealaltă parte, opoziţia a fost considerată în şi ultimii doi ani prea slabă să facă faţă, iar partidele nou apărute încă nu au trecut testul electoral. Domnule Ion Cristoiu, de ce nu au făcut ce au promis?

Ion Cristoiu: Asta e o întrebare care se pune mereu în post-decembrism. În cazul PSD, e şi mai gravă această disproporţie pentru că este primul partid politic post-decembrist care obţine un scor devastator, în condiţiile unei opoziţii foarte slabe şi care, acum, la doi ani, şi-a pierdut, cred că îşi pierde, şi majoritatea în Parlament şi principala diferenţă, prăpastie, între ce au promis şi ce au făcut nu e în programul de guvernare, este în votul pe care l-au obţinut. Ei au obţinut un vot zdrobitor, tocmai pentru a schimba lucruri fundamentale în structura statului de drept, inclusiv Constituţia.

„În post-decembrism, chiar şi când preşedintele a fost de aceeaşi culoare politică, între cele două Palate s-au făcut un soi de camarile.”

Monica Mihai: E un scor istoric de 45% pe care l-au obţinut.

Ion Cristoiu: În post-decembrism la noi au fost două mari probleme, probleme care au stat în calea rezolvării unor chestiuni de structură ale statului român. Au fost fie guverne minoritare, interesant că în `92-`96 guvernul PDSR a fost minoritar, deci guvernul de atunci, Văcăroiu, a fost obligat să facă alianţe cu aşa-zisul ”patrulater roşu”, cu PRM şi cu alte partide de stânga, tot PSD, între 2000 şi 2004 a fost tot minoritar, tot aşa, a fost obligat să facă ... Un guvern minoritar şi care depinde de alianţe în Parlament nu poate să facă mare lucru pentru că nu are majoritate zdrobitoare. Sau guverne de coaliţie. E pentru prima dată după decembrie 2016 când avem un guvern care are o majoritate zdrobitoare. Acest guvern, această majoritate zdrobitoare, nu a făcut ce-a promis, nu în programul de guvernare, pentru că a primit un vot pentru a face, nu ştiu, lucruri fundamentale pentru România, de a schimba chiar Constituţia. Asta e faptul că n-au făcut.

Monica Mihai: Şi asta deşi au avut oameni în funcţii cheie.

Ion Cristoiu: Nu, este impropriu spus. Oameni în funcţii cheie înseamnă, însemna până la decembrie 2016, că un partid când vine punea în puncte cheie oamenii săi de partid. De data aceasta în punctele cheie sunt puse nepoate, amante, ibovnice, deci nu, e un fel de...

Monica Mihai: Nu oameni competenţi.

Ion Cristoiu: Da, adică sunt de-ai PSD-iştilor, dar sunt nepoata baronului cutare, fina baronului, sau fiul, şi de asta nu a mers.

Monica Mihai: Există câţiva oameni recunoscuţi de-o parte sau de cealaltă, poate oameni ai preşedintelui Iohannis în funcţii importante, oameni ai PSD? Aşa-zisele camarile?

Ion Cristoiu: În post-decembrism, indiferent, chiar şi când preşedintele a fost de aceeaşi culoare politică, a fost Iliescu cu PDSR-ul sau Emil Constantinescu cu CDR-ul, chiar şi atunci între cele două palate s-au făcut un soi de camarile. La început, alcătuite din consilieri, din oameni apropiaţi celor două persoane, premierul şi preşedintele, şi apoi, încetul cu încetul, din mai multe persoane. Eu i-aş spune un fel de camarilă. Ea s-a accentuat mult după 2014 pentru că e coabitare. Klaus Iohannis are, de regulă, din camarilă, şefii instituţiilor de forţă pe care îi alintă, îi ţine, şi dincolo sunt de la Parlament în diferite instituţii. Deci, întotdeauna a fost, dar în coabitare este o şi mai mare problemă, ivită din caracterul schizofrenic al Constituţiei noastre care e republică semiprezidenţială, adică nu e nici prezidenţială, nici parlamentară şi atunci coabitările sunt dezastruoase. Au fost dezastruoase un pic ale lui Traian Băsescu şi această coabitare e chiar dezastruoasă pentru că nimic nu funcţionează din cauza celor două grupări.

„Când se duce domnul preşedinte la schi, am înţeles că se fac şi grătare. Face preşedintele, dar face şi SPP-ul”

Monica Mihai: Avem aici un exemplu al generalului Pahonţu de la SPP, care am putea să spunem că face parte din camarila preşedintelui Iohannis?

Ion Cristoiu: Asta indiscutabil, în general SPP n-ar trebui să depindă de preşedinte pentru că ar trebui să depindă de Parlament. Nu-i al preşedintelui, Serviciul de Protecţie şi Pază e valabil pentru toţi, şi pentru miniştri, şi pentru... Şi, în general, şefii SPP au fost oamenii preşedintelui.

Monica Mihai: Dar trebuie menţionat că el a fost preluat.

Ion Cristoiu: A fost preluat, de ce este foarte important, SPP-iştii la noi, nu ştiu dacă şi la nivel de guvern, dar la nivel de preşedinte sunt un fel de oameni de casă ai preşedintelui. O să vedeţi, or să apară unele informaţii, sigur or să apară documente, că la sfârşitul săptămânii, pe acolo, când se duce domnul preşedinte la schi, am înţeles că se fac şi grătare, e o ştire... Le face preşedintele, dar grătarele face şi SPP-ul. Până la urmă SPP-ul a fost la noi un fel de gardă pretoriană, ca să mă refer la împăraţii romani, a preşedintelui.

Monica Mihai: Care a şi făcut lucruri pentru preşedinte, în cazul generalului Pahonţu e deja cunoscut că ar fi şantajat sau ar fi fost...

Ion Cristoiu: Nu, în cazul generalului Pahonţu, aici Liviu Dragnea avea dreptate, nu am nicio garanţie, în afară de faptul că SPP-ul are el un serviciu secret, n-am nicio garanţie că SPP-istul care răspunde de un ministru nu raportează. Vă dau un exemplu, un ministru are un SPP-ist, sigur, care îl duce până la uşa casei, dar dacă are şi o iubită, SPP-istul trebuie să meargă cu el. Sigur că...

Monica Mihai: Deja ştie nişte lucruri...

Ion Cristoiu: Dar e obligat să meargă şi obligat să raporteze pentru că, potrivit protocolului, el trebuie să raporteze obiectivul de care mă ocup eu...

Monica Mihai: Ce-am făcut, unde am fost...

Ion Cristoiu: Nu numai asta, se abate de la drum şi trebuie să-l informezi, pentru ca cei de la SPP să obţină, serviciul lor de informaţii, date dacă nu cumva acolo unde se duce el în suburbii sau în Voluntari nu i se pune la cale o capcană. Şi atunci există această suspiciune pe care SPP-ul n-a rezolvat-o nici acum, că ei sunt şi o mare sursă de spionaj în favoarea preşedintelui.

Monica Mihai: De aceea au fost demnitari care au refuzat paza SPP?

Ion Cristoiu: Da, cred că de acolo a pornit, sigur a fost şi o isterie a lui Liviu Dragnea, uluitor este că totuşi nu s-a făcut nimic. Liviu Dragnea, în afară de a vorbi, dacă aţi observat dumneavoastră, putea în Parlament, de aia avea majoritate, putea să şi desfiinţeze SPP. Ştiţi că...

Monica Mihai: Acum nu o mai are, nu mai poate să facă...

Ion Cristoiu: Discutăm mai înainte, discutăm de statul paralel, la majoritatea pe care a avut-o PSD-ALDE putea să desfiinţeze şi SRI-ul sau putea să unească SRI cu SIE, cum au mai discutat, sau puteau să înfiinţeze un fel de FBI în locul DNA-ului, putea desfiinţa DNA, şi SPP-ul putea să-l subordoneze Parlamentului, dar n-au mai făcut nimic, au făcut o comisie din aia... probabil că între timp s-au împăcat.

Monica Mihai: Că tot vorbim de SIE, domnul Vlase?

Ion Cristoiu: Ah, unde îl punem? Nu pot să-mi dau seama, domnul Vlase ştiu că a fost din gruparea lui Tudose, nu-mi dau seama în decizia de a-l numi, desemna, de către preşedinte, cât a fost... poate din afară, poate avea înainte relaţii, sau de la preşedinte ... nu pot la ora actuală să-l identific, faţă de domnul Hellvig care e clar e că omul preşedintelui.

Monica Mihai: E foarte interesant că propunerea a venit din partea preşedintelui Iohannis, exact aşa cum aţi zis şi dumneavoastră, deşi făcea parte din Partidul Social Democrat şi, mai mult, ulterior numirii sale în funcţie ştim că e celebră acea afirmaţie a domnului Dragnea care spune că acesta nu i-a dat nici măcar un telefon din momentul în care a ajuns la SIE. Şi aici vă întreb, de ce ar fi trebuit şeful SIE să-l sune pe domnul Dragnea?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, poate că erau prieteni. Bine, aici, deseori, domnul Dragnea se duce la televizor şi spune din acestea, poveşti, basme, dar în cazul instituţiilor de forţă, mai ales ale serviciilor, şi dacă e fratele lui Dragnea până la urmă tot de preşedinte depinde, pentru că e cel care poate să-i ceară... Mai ales în cazul SIE, preşedintele poate să-i ceară date de la SIE. Deci, relaţia între serviciul secret şi preşedinte este mult mai puternică decât, teoretic, între premier, în cazul Dragnea, nefiind nici premier, e greu de presupus că Hellvig sau Vlase depind de Dragnea. Poate cel mult de Dăncilă la bani, dar în rest nu. 

Monica Mihai: În faptul că cei de la PSD nu şi-au îndeplinit promisiunile credeţi că au avut un rol şi interesele personale?

Ion Cristoiu: Nu, totul a pornit de la o altă nebunie care, atenţie, şi aia putea fi rezolvată. În momentul în care s-au câştigat alegerile, s-a descoperit că exista o lege, care nu dădea voie unuia condamnat, adică lui Dragnea, să fie premier. Este ciudat că legea aia putea să fie înlocuită din ianuarie. N-am înţeles nici acum de ce... o înlocuiam, dacă tot ne făceam de cap, şi atunci s-a creat o schizofrenie, adică o dublă comandă ce a paralizat mult din activitatea PSD-ului. Pe de o parte, am avut premierul, sigur, cei doi premieri, cu el al treilea, şi dincolo, în partid, puterea e la Dragnea şi atunci... de regulă, peste tot în lume, premierul este şeful partidului care a câştigat alegerile... şi de aici a venit această... la care s-a adăugat şi un fond de uriaşă suspiciune a lui Liviu Dragnea, adică în permanenţă el acţionează nu cumva să vină cineva să-l răstoarne. PSD are o lungă tradiţie a răsturnărilor, loviturilor de palat, prin restaurante, prin boscheţi şi probabil... şi atunci, cum apare cineva, mai ales premier, atunci imediat intervine Dragnea care nu vrea ca cineva din PSD să crească în aşa fel încât să-i ia locul.

Monica Mihai: Şi aici putem să vorbim şi de Grindeanu care în momentul în care a început să emită propriile păreri, domnul Dragnea a avut grijă să rezolve, am putea spune, această situaţie?

Ion Cristoiu: Premierii, fatal, ajung la asta, pentru că noi luăm o chestiune de bun-simţ: premierul este la cârmă, el conduce, el trebuie să ia decizii. De unde vine marea problemă? Premierul, oricât ar fi, şi dacă ar fi soţia sau soţul lui Dragnea, are momente când trebuie să ia decizii el, sunt momente, nu ştiu, a fost acum povestea cu apa, el trebuie să decidă, ce să facă? Să-l sune pe Dragnea şi să spună, ştiţi...

Monica Mihai: Pot să fac asta, sau ar trebui să spun asta?

Ion Cristoiu: Vin foarte mulţi oameni de afaceri, oaspeţi din străinătate şi spun: ”Vreau să vorbesc cu premierul şi să facem, nu ştiu, să facem un canal” ... şi premierul zice: ”Îmi pare rău, eu nu pot, să discut cu Dragnea”. Deci, automat, un premier devine independent pentru că trebuie să ia decizii pe loc, plus că premierul e cel cu banii, el are pârghiile.

„Sunt aproape sigur că la apel se renunţă, la apel câştigă domnul Ciucă”

Monica Mihai: Ce ziceţi de cazul Ciucă? Curtea de Apel Bucureşti a decis suspendarea decretului de prelungire a mandatului generalului Ciucă cu încă un an, un mandat pe care i l-a dat preşedintele Iohannis în decembrie anul trecut în fruntea Statului Major al Armatei.

Ion Cristoiu: Decizia a fost mai mult mediatică deoarece e în primă instanţă, oricum până nu vine motivarea domnul Ciucă rămâne în continuare, a fost mai mult, aşa, de spectacol mediatic şi sunt aproape sigur că la apel se renunţă, la apel câştigă domnul Ciucă, dar oricum eu am o părere mai aparte în legătură cu comportamentul domnului Ciucă. Domnul general Ciucă trebuia să plece, i se termina mandatul, şefiile marelui Stat Major nu sunt nişte şefii de competenţe. Pe rând, generalii conduc acest mare Stat Major şi, nu întâmplător, după decembrie `89, cu o singură excepţie, nu s-a prelungit. Deci, încă o dată, în cazul domnului Ciucă nu e vorba că a fost dat afară în timpul mandatului, i s-a terminat mandatul.

Monica Mihai: Asta deşi, dacă ne aducem aminte, generalul Ciucă a iscat un mare scandal în 2017 când a anunţat că România va achiziţiona rachete Patriot. Se întâmpla la Smârdan, la un exerciţiu la care participau şi militari americani. La câteva ore, premierul Sorin Grindeanu îl certa pe ministrul Apărări şi tot atunci o reacţie a avut şi Liviu Dragnea. Să ne amintim ce a zis:

Fragment din declaraţiile generalului Nicolae Ciucă, premierului Sorin Grindeanu şi preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, din 20 aprilie 2017.
Nicolae Ciucă, Smârdan:
”Sistemul Patriot se încadrează în sistemul integrat multilevel de apărare antiaeriană al spaţiului aerian al României. Important este faptul că el va fi demarat în acest an”
Sorin Grindeanu, Şedinţă de Guvern:
”Nu vreau să aflu despre anumite investiţii la Ministerul Apărării decât declaraţii ale Ministrului Apărării”
Liviu Dragnea, Antena 3:
”Ce nu mi-a plăcut a fost (…) declaraţia şefului Statului Major care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot. Păi, au finalizat procedurile? Nu e bine să aştepţi derularea procedurilor totuşi? E şeful Statului Major si mă aştept la foarte multă rigoare. (… ) Mai puţine declaraţii şi mai multă acţiune, cred că este mai bine”

Monica Mihai: Domnule Cristoiu, de unde până unde un şef de partid cere socoteală unui general al Armatei?

Ion Cristoiu: Dar premierul putea să-i ceară.

Monica Mihai: Premierul, da.

Ion Cristoiu: Cel care a greşit grav a fost domnul general, achiziţionarea de rachete nu era achiziţionare de cearşafuri la cazarmă, era vorba de o sumă uriaşă dată din bugetul României, o achiziţie controversată, eu, de exemplu, am contestat nevoia de rachete second-hand, în achiziţiile acestea de armament întotdeauna sunt lucruri care pot fi contestate şi nu trebuia... ce treaba avea şeful Statului Major... el a anunţat în premieră.

Monica Mihai: De ce credeţi că a făcut asta?

Ion Cristoiu: Nu-mi dau seama, oricum a greşit. Nu era vorba de o chestiune strict militară, să spunem că vom trece cu infanteria prin canalul ăla, era vorba de o decizie politică a Guvernului, chiar a coaliţiei majoritare pentru că achiziţia de rachete Patriot costă 4-5 miliarde de dolari, nu putea să anunţe şeful Statului Major... dar mă întorc, domnul Ciucă trebuia să plece când i se termina mandatul.

„Sunt nişte şmecheri care vin la Dragnea şi spun: <Domnul Dragnea, v-am aranjat eu, îl vedeţi pe Trump>”

Monica Mihai: În perioada respectivă se întâmpla încă un lucru interesant în paralel şi anume lobby-ul PSD pe care îl făceau pentru a organiza o nouă întâlnire între preşedintele partidului, Liviu Dragnea, şi Donald Trump. Credeţi că avea vreo legătură declaraţia domnului Ciucă, sau declaraţia domnului Dragnea?

Ion Cristoiu: Achiziţia aceasta de armament care continuă este urmare a unei cerinţe al lui Trump către ţările membre NATO de a spori, de a face 2%, ceea ce înseamnă de a achiziţiona arme de la ei. Trump, ca un mare negustor ce este, chiar mai mare decât funcţia de preşedinte... mai ţineţi minte că l-a şi bătut pe umăr pe Klaus Iohannis, a fost marea victorie a României, şi atunci, dacă aţi observat, aceste achiziţii scapă controlului opiniei publice, opinia publică nu se interesează, deşi este vorba de bani mulţi, sume uriaşe de la buget, şi ele sunt folosite - şi acum e o întreagă dispută cu corvetele - ele sunt folosite de către diferite grupări politice în speranţa că vor obţine nu ştiu ce avantaje. În cazul lui Liviu Dragnea, era o iluzie pentru că poziţia faţă de România în America nu este decisă de preşedinte, preşedintele are alte treburi mai importante, ci sunt acolo doi funcţionari la Departamentul de Stat, unul cred că-i divorţat şi celuilalt cred că ia banca tot, adică pe ideea că sunt oameni din aceştia într-un birou şi orice imagine, orice - şi când vine un nou ambasador îi cere un dosar, dumneavoastră dacă vă trimite mâine ambasador în Uganda ar cere un dosar, poftim, dacă mă trimite pe mine în Angola, deşi la Angola mă mai pricep, habar n-am, şi înainte de a pleca ca ambasador, ăia de la Externe, un funcţionar care răspunde de spaţiul ăla îmi dă un dosar şi dosarul ăla spune: în Uganda, ăla e corupt, ăla e cutare, şi până învăţ eu limba lor, şi până ăla, şi până soţia descoperă unde e mall-ul...

Monica Mihai: Şi coaforul...

Ion Cristoiu: Şi coaforul, în Uganda mai greu... atunci sigur că ai imaginea. Deci politica unei mari puteri faţă de o ţară precum România nu este făcută de preşedintele unei ţări mari, se preocupă de relaţia cu China, cu Rusia, cu Germania...

Monica Mihai: Păi şi atunci de ce credeţi că a insistat Liviu Dragnea să se întâlnească cu Trump, dacă ştia aceste lucruri?

Ion Cristoiu: Staţi un pic că el nu s-a întâlnit, el acolo, poate o să povestească la un moment dat domnul Grindeanu, deci acolo, mi-e greu să vă explic, dumneavoastră sunteţi tânără, nu ştiţi, deci în America sunt tot felul de şmecheri care se dau români, da? Şi vine, pun mâna pe unul, un papagal de la noi, un politician, şi spune: ”Fii atent aici, îţi aranjăm noi”, chiar şi cu preşedintele se întâmplă aşa, adică se duce preşedintele în vizită şi poporul român, opinia publică din România, aşteaptă cu sufletul la gură, dumneavoastră nu mai ţineţi minte, nu ştiţi, a stat cinci minute sau a stat zece minute? ... Fac o paranteză, m-am amuzat mult şi l-am supărat rău atunci pe domnul Năstase, a fost o întreagă telenovelă, s-a dus într-o primă vizită la Bush şi după asta s-a dat ca ştire pe toate televiziunile că, în timp ce doamna Năstase era în bucătărie cu doamna Bush, nu ştiu ce făceau în bucătărie, la Casa Albă, a deschis uşa Bush, probabil căuta ceva să mănânce, şi atunci doamna Năstase a zis : ”Când intrăm în NATO?”  Am dat un exemplu... şi când vine preşedintele, având în vedere că în România lumea e înnebunită, aoleu, l-a bătut pe umăr, nu l-a bătut umăr...

Monica Mihai: A dat mâna cu el, a făcut poză, a zâmbit la poză...

Ion Cristoiu: Şi mai ales dacă ai stat mai mult, dacă ai intrat şi a fost programat 20 de minute...

Monica Mihai: Ai stat o oră deja e ştire, breaking news peste tot...

Ion Cristoiu: Şi atunci în jurul ministrului, şeful Departamentului de Stat pentru Externe sau la apărare sau la preşedinţie, sunt nişte şmecheri, vin la Dragnea şi spun: ”Domnul Dragnea, v-am aranjat eu, îl vedeţi pe Trump, şi vă spun cum. Trump va fi mâine la un restaurant şi...”

Monica Mihai: Şi iei şi tu masă undeva lângă el...

Ion Cristoiu: Păi da, chiar aşa a fost, şi stai şi matale pe acolo, la un moment dat te duci, dar nu s-a dus oficial... stai pe acolo...

Monica Mihai: Şi îl saluţi, şi noi îţi facem poză, o trimitem în ţară şi o să spunem că te-ai întâlnit...
 
Ion Cristoiu: Şi începe o maşinărie de propagandă, Liviu Dragnea pozat cu Trump, şi aici a fost.

„PSD nu trebuia să accepte respingerea lui Shhaideh de către preşedinte. Se retrăgea în opoziţie”

Monica Mihai: Domnule Cristoiu, la ultimele alegeri PSD a avut un scor istoric de 45%, PSD a anunţat ordonanţe şi a dat ordonanţe peste ordonanţe. Cele mai controversate au fost în domeniul justiţiei, acte care au atras atenţia şi Comisiei de la Veneţia. Răspunsul ministrului Justiţiei la toate criticile a fost următorul:

Fragment din declaraţia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, din 3 octombrie 2018: 

”Care e actul normativ prin care putem corecta legile justiţiei? Ordonanţă de Urgenţă. Noi ştim că Comisia de la Veneţia nu e deschisă la OUG, dar nu-i deschisă la ordonanţele care au rolul de a ocoli procedura parlamentară, constituţională. (...) Dânşii au agreat de comun acord, au exprimat agrementul pentru adoptarea unei OUG în sensul celor discutate”.

Monica Mihai: Ordonanţa a fost dată la mijlocul lui octombrie, anul trecut, şi este şi în acest moment contestată, de altfel ca multe alte ordonanţe PSD. Nu era mai uşor să treacă direct prin Parlament?

Ion Cristoiu: Chestiunea justiţiei din România, după părerea mea, nu a fost dezbătută serios. PSD-ul a făcut o mare greşeală de comunicare, ajutată această greşeală şi de faptul că Dragnea are probleme cu justiţia, mai mari sau mai mici. În primul rând este dreptul oricărui partid care ajunge la guvernare, de aia a şi primit votul, să facă legile justiţiei. Ideea că justiţia este o chestiune într-un stat, aşa, în sine, şi că funcţionează după legi proprii, nu e corectă. Sigur că trebuie să ţii cont în legile justiţiei, în Codul penal, în Codul de procedură penală de faptul că eşti înscris în Uniunea Europeană, într-o alianţă. Dacă eram cu Germania fascistă aveam legile de atunci. Când am fost cu Uniunea Sovietică am avut legi, normal, în alianţă. Dar în cazul de faţă a fost o uriaşă, după doi ani de bâlbâială în legătură cu aceste decizii, mă rog a fost acea ordonanţă...

Monica Mihai: Controversată, 13...

Ion Cristoiu: Da, chiar din ianuarie 2017. Nu, controversată... acolo a fost o ordonanţă ciudată, ea a prevăzut un termen de 10 zile până la intrarea în vigoare. Din punctul meu de vedere PSD-ul a pierdut suflu electoral în două împrejurări: când a renunţat la Shhaideh, el nu trebuia să renunţe atunci, trebuia să dea un şah preşedintelui, dar pentru asta trebuie să fii chiar un partid foarte puternic, pentru că aveau...

Monica Mihai: Cum putea să dea şah preşedintelui?

Ion Cristoiu: Nu accepta respingerea de către preşedinte. Se retrăgea în opoziţie. PSD-ului îi lipseşte, din cauza lui Dragnea, această mişcare ieşită din comun. Atunci preşedintele, unu, nu a explicat în cazul Shhaideh, de ce ( a refuzat nominalizarea, n.r) , sigur, au circulat tot felul de zvonuri, dar eu cred că preşedintele atunci, cunoscând bine profilul lui Dragnea, atunci a fost momentul de rupere, de confruntare. El era la pământ, victoria era uriaşă, pe acel suflu, preşedintele a făcut o încercare ”Ia să văd cât de slabi sunt ăştia, slabi de fire” şi a descoperit că erau slabi şi atunci a început. După asta, eu nu dădeam înapoi în ianuarie, dacă tot am făcut-o, aşa cum au făcut-o ei peste noapte (OUG 13, n.r), au dat înapoi, iar au greşit.

Monica Mihai: Cred că a avut un rol important şi societatea civilă, au fost cele mai mari proteste din istoria ţării post-decembriste. Peste un milion de oameni.

Ion Cristoiu: Păi, în Franţa au luat cu asalt Arcul de Triumf şi cu toate astea Macron e în continuare preşedinte.

Monica Mihai: Probabil acolo, din Guvern, au văzut puţin diferit situaţia uitându-se pe geam.

Ion Cristoiu: Câţi, ieşea un milion, şi? Staţi să ne lămurim. Noi nu suntem în Venezuela, noi suntem în România, care este ţară care se supune unor mecanisme democratice. Singura schimbare de guvern, cu excepţia cazului lui Ponta, care a demisionat, facem în Parlament, bun, ies un milion de oameni în stradă, şi? Se schimbă ceva la guvern? Nu. Se schimbă majoritatea? Nu.

“Codul penal din vremea lui Ceauşescu era mult mai bun”

Monica Mihai: Să nu uităm că ei totuşi au ieşit, atunci era discutat foarte mult acel prag introdus, de 200.000 de lei...

Ion Cristoiu: Ei atunci au făcut o greşeală fundamentală (PSD, n.r). Unu: au făcut-o peste noapte, ca şi taxa pe lăcomie, adică nepregătind opinia publică, au făcut-o lăsând impresia că se tem, pe şest, noaptea, hai s-o facem repede, o făceau ziua şi? Care era problema? Şi, ca şi alte ordonanţe în domeniul justiţiei, ea a fost uşor de combătut prin raportare la Dragnea, că s-a introdus pragul ăla. De fapt, în chestiunea abuzului în serviciu aproape că sunt doctor, Codul penal din vremea lui Ceauşescu păstrat până în 2013 era mult mai bun, avea o prevedere, cu intenţie. Problema nu era a pragului, să ne lămurim, poate să fie zero pagubă, poate să fie un milion, nu contează, problema era cu intenţie la abuz în serviciu. A dat posibilitatea atâtor abuzuri ale DNA, pentru că conceptul e confuz.
 
Monica Mihai: În ce sens?

Ion Cristoiu: Abuzul în serviciu este, după părerea mea, o infracţiune complementară alteia, luării de mită, adică nu există abuzul în serviciu aşa cum interpretăm...

Monica Mihai: De sine stătător, fără luarea de mită, asta e?

Ion Cristoiu: Păi da, s-a dat posibilitatea pentru că în noul Cod penal, abuzul în serviciu este o chestiune în sine şi atunci orice om politic poate fi prins, că zice: ”De ce ai făcut podeţu ăla cu un milion de euro?”... normal e să dovedeşti că tu ai dat un milion de euro pentru că ai avut un folos, ai luat mită, sau cu intenţie. Ce înseamnă cu intenţie? Înseamnă că tu eşti şef de instituţie, chemi jurista şi spui: ”Putem să facem ăla?” şi cea de la departamentul juridic spune: ”Nu putem, potrivit legii”. Dacă tu spui să se facă în acele momente, cu intenţie, e clar că tu ştii, dar la noi s-a introdus... deci a fost o chestiune ... acum o lămurim, pentru că ei nu au lămurit-o niciodată. Toată această chestiune cu bătălia împotriva abuzurilor în justiţie a fost făcută, nu ştiu, fără nicio explicaţie logică, poporului, şi atunci s-a lăsat impresia, şi aşa şi este, că au făcut nişte aranjamente pentru ei.

„Când ai 40% poţi să muţi România la Polul Nord”

Monica Mihai: Şi revin la întrebarea, nu era mai bine dacă aceste ordonanţe importante, mai degrabă să treacă prin Parlament?

Ion Cristoiu: Când ai 40% poţi să muţi România la Polul Nord. Asta este cea mai mare enigmă, că deja ei şi-au terminat suflul, repet nu există, nici în Europa, nu există un partid care să câştige atât de clar.  În momentul în care câştigi atât de clar eşti obligat de vot, că de aia ai obţinut un vot...

Monica Mihai: Să faci ceva.

Ion Cristoiu: Să faci ceva urieşeşte, nu să faci ceva să supravieţuieşti. Mai ales în primul an, sau primele luni după un asemenea vot, atunci ai un plan, ei nu au avut un plan, un plan să schimbi prin ordonanţă de urgenţă legile justiţiei, repet, puteai un plan în care desfiinţai ce voiai, dar era un plan, un proiect.

Monica Mihai: Au făcut, să ştiţi domnule Cristoiu! În anul 2018 au fost aprobate 363 de legi, peste jumătate dintre ele, aici e interesant, au fost practic de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă sau de modificări ale altor legi. Însă au fost şi nişte legi interesante de care s-au ocupat parlamentarii, combaterea ambroziei, instituirea Zilei dăruirii, instituirea Zilei prefectului, Ziua limbii macedonene, limbii ucrainene,  Ciua constructorului şi era chiar în plan chiar şi combaterea troscotului japonez care este o plantă. Cu ce scop erau atât de importante aceste legi de care s-au ocupat?

Ion Cristoiu: Am spus şi mai înainte, noi trebuie să judecăm această guvernare după victoria, după victoria în alegeri. Pentru o ţară e o binecuvântare să aibă o asemenea majoritate...

Monica Mihai: Că asta ar însemna să pot să facă foarte multe lucruri, să treacă uşor?

Ion Cristoiu: Da, lucruri structurale, dacă dumneavoastră puteţi spune ceva structural, ceva care a modificat ordinea în România, nu au făcut nimic, repet am dat un exemplu, nu ştiu, unirea SIE cu SRI era o măsură, da? Trecerea SPP-ului la Parlament era o măsură, nu putem...

„Trebuia modificată Constituţia. Suntem ţara, cred că din lume, unde e cel mai greu de convocat anticipate”

Monica Mihai: Au discutat inclusiv de apariţia fondului suveran de investiţii care e doar la nivel de discuţie de mai bine de 8-9 luni.

Ion Cristoiu: Da, dar cea mai important era cu majoritatea cu care trebuia neapărat modificată Constituţia...

Monica Mihai: În ce sens?

Ion Cristoiu: În 1991, când s-a făcut această Consatituţie, eu am şi cărţoiu, vreo 1000 de pagini, am şi urmărit, această Constituţie a stat sub semnul unei slăbiciuni româneşti, moldo-valahe, adică politicienii români nu gândesc mai departe de ziua de mâine – ca să fac o paranteză, acum PSD ciunteşte din puterile preşedintelui, da? Păi şi dacă la toamnă vine un preşedinte PSD? Ei niciodată, politicienii români, nu gândesc, ”Băi, dar dacă venim noi? - În 1991 a fost o bătălie. Pe de o parte majoritatea FSN-nistă voia să aibă un Iliescu puternic, iar ţărăniştii, opoziţia, şi cu liberalii nu se gândeau că vor avea şi ei un preşedinte. Şi atunci cum îl limităm pe Iliescu? Şi atunci a ieşit ceva ca dracu`, adică republică semi-prezidenţială, dublă cheie, da? Şi nu s-au gândit un moment că va veni 2003 când domnul Năstase, crezând el că o să fie preşedinte în 2004, a modificat Constituţia încât a dat 5 ani, de regulă când parlamentarele erau tot una cu prezidenţialele se schimba tot regimul.

Monica Mihai: Acum practic e pus în încurcătură.

Ion Cristoiu: Da, s-a ivit coabitarea şi această coabitare nu va merge niciodată, ascultaţi-mă, nu, nu are cum, oricât de înţelept ar fi ăla de la Cotroceni, cum vrem... Numai dacă doarme.

Monica Mihai: Deci părerea dumneavoastră ar putea fi modificată Constituţia în sensul ca mandatul preşedintelui să fie de 4 ani şi nu de 5 ani?

Ion Cristoiu: Da, şi clarificat, ori prezidenţial ori parlamentar.  Eu sunt adeptul republicii parlamentare, de ce? Întotdeauna preşedintele, indiferent că e semi-prezidenţial sau prezidenţial, îşi face o camarilă, că e un om, un om. Dincolo, ai republică parlamentară, premierul este şeful, dar el depinde de Parlament, da? Constituţia ar mai trebui modificată, şi ar trebui să ducem o campanie, şi în sensul de a da posibilitatea mult mai uşor alegerilor anticipate. Nu se poate, o altă schizofrenie a fost asta cu alegerile. Suntem ţara, cred că din lume, unde e cel mai greu de convocat anticipate. Anticipatele, uneori le convoacă chiar puterea, da? ... acuma dacă noi am fi avut posibilitatea de anticipate, se făceau anticipate anul ăsta, da? Şi ştiam şi noi, opoziţia dacă pierdea se cuminţea, uite că fac şi rime, PSD dacă câştiga...dar faptul că nu putem, le târâm. Şi iată, era aşa de greu să modifici Constituţia?

Monica Mihai: Un alt exemplu al pasului bătut pe loc în guvernarea PSD ar fi cel al mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Era aşa de necesară această mutare?

Ion Cristoiu: Nu ştiu dacă era. Adică, dacă te gândeşti, trebuia decisă după un studiu care, după un contact cu Trump. Adică, de fapt Donald Trump a decis acest lucru, şi câteva state, cred că una cred că una era din America Latină, nu ştiu, Costa Rica, oricum una din ţările din America Latină oricum, cred că şi Australia. Problema era în felul următor, dacă decideai mutarea ambasadei sigur că te certai cu Uniunea Europeană, problema era că să fi câştigat... adică să fi ştiut Trump şi să te fi apărat... ori la noi a fost o... a aruncat o vorbă domnul Dragnea, după asta a zis preşedintele că nu şi a intervenit maşinăria asta de...

Monica Mihai: Păreri...

Ion Cristoiu: Nu, domnul Meleşcanu care este un superb învăluitor şi un...

Monica Mihai: Diplomat.

Ion Cristoiu: Da, ei diplomat...

Monica Mihai: Vis-a-vis de scandalul mutării ambasadei României la Ierusalim, exact ce aţi zis şi dumneavoastră, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a avut un punct de vedere la câteva zile după apariţia informaţiei.

Fragment din declaraţia ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, mai 2018
” Pe lângă analiza pe care o facem noi pe baza discuţiilor cu instituţiile româneşti, pe lângă analiza pe care o facem pe baza informaţiilor pe care ni le trimit ambasadele noastre, avem în vedere şi efectuarea unor consultări cu aliaţii noştri, în primul rând cu partenerul strategic SUA, dar şi cu ţările din Uniunea Europeană”

„Oricum, nu aveau de gând să mute ambasada la Ierusalim”

Monica Mihai: Ambasada nu a fost mutată nici până acum, din punctul meu de vedere există două scenarii...

Ion Cristoiu: Nu, că ne-a promis pe 20 mai. Nu, domnul Meleşcanu când a început să fiarbă această chestiune în opinia publică, pe disputa dintre Palate, a intervenit şi spus că face un studiu şi ne-a anunţat, cred că era prin martie, că în 20 mai, ţin minte că mi-a intrat în cap, el anunţă rezultatele studiului. Adică el stă de vorbă, cum spunea acum. Suntem în ianuarie şi nici acum nu s-a terminat studiul. Nu e vorba că o mută sau nu o mută, ca şi la legile justiţiei, problema este că ori spui ”Dom`ne, nu o mai mutăm, gata am terminat”, păstrarea acestei teme şi nerezolvarea ei lasă...

Monica Mihai: Este din nou un pas bătut pe loc.

Ion Cristoiu: Păi da, lasă o cumplită impresie de bătută pe loc.

Monica Mihai: Eu am un alt punct de vedere. Eu cred că până nu terminăm cu preşedinţia rotativă a Consiliului UE, nu prea am avea cum să facem această mutare, pentru că ar fi contrat direcţiei Uniunii Europene şi cred că ar fi un pas înapoi simbolic.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră sunteţi optimistă. Oricum, nu aveau de gând să o facă, pentru că dacă o făceau, o făceau. Nu aveau dovadă că ... domnul Meleşcanu ne-a anunţat că face studiu. El făcea studiu, nu a zis că o mută. A zis că face un studiu şi studiul nu e nici acum gata, hai să fim serioşi.

Monica Mihai: Da, dar înaintea domnului diplomat Meleşcanu au mai fost alţii care au mai spus că vom muta această ambasadă.  Şi aici urmează al doilea punct de vedere pe care îl aveam, în luna iunie la ONU se va alege acel mandat nepermanent pentru care noi am candidat. Ştiu că am avea nevoie şi de votul Palestinei pentru a obţine acel mandat, ar putea să aibă şi asta o legătură cu faptul că momentan nu facem nici o mutare concretă în această direcţie?

Ion Cristoiu: Eu am spus, nu am făcut obiecţia că nu facem mutarea, ci că nu au clarificat-o. Încă o dată, ordonanţele despre care tot discutăm, pe care tot le anunţă domnul Tudorel Toader, sau ... nu e faptul că ele nu se fac sau se fac, ci că se amână. Deci povestea cu ambasada nu e tranşată, adică tranşezi, cum spuneţi dumneavoastră, înainte de a vorbi, de a spune că vrei să muţi ambasada, bănuiesc că minima disciplină politică cere să faci un studiu. Care este interesul nostru? Să fim membri nepermanenţi în consiliul ăla... depindem de ... bun, nu mai discutăm. Adică problema este că, marea problemă la PSD, este că pe lângă dansul ăsta pe loc înţeleg faptul că ei nu le rezolvă.

Monica Mihai: Şi aici sunt multe exemple.

Ion Cristoiu: Păi da, vă dau un exemplu, în mai 2016, doamna Prună a dat acea ordonanţă de urgenţă, mai ţineţi minte, de modificare a codurilor? O ordonanţă despre care, culmea atât de repede a fost încât nici eu nu ştiam că tot discutam despre recursul în anulare peste tot punând 10 zile. Bun, o ordonanţă de urgenţă, această ordonanţă a fost criticată de PSD pe rupte, că e făcută peste noapte, că nu e bună, da?

Monica Mihai: Pe care a votat-o guvernul Grindeanu.

Ion Cristoiu: Păi, nu a votat-o, asta e nebunia. O ordonanţă de urgenţă îşi face efectele până când Parlamentul decide, ori o aprobă, ori o respinge sau... pentru că legea de acceptare sau de respingere, sau legea privind ordonanţa poate să cuprindă şi nişte nuanţări...ea este în continuare în comisii. Au trecut 3 ani.

“Dacă voiau neapărat ca Olguţa şi Drăghici să fie votaţi, treceau lista noului Guvern prin Parlament”

Monica Mihai: Ce aşteaptă?

Ion Cristoiu: Păi, în momentul în care au majoritatea asta poţi să votezi în fiecare zi, puteau, că nu mai pot. În fiecare zi! Nu înţeleg ce aşteaptă. Mai ales la un partid ca PSD... deci încă o dată, ştiţi ce înseamnă să ai partidele de coaliţie la guvernare? Pentru că trebuie să te consulţi cu fiecare, da? În cazul de faţă PSD-ul cu cine se consultă? Se consultă cu ALDE. Imaginaţi-vă când era CDR că trebuia să se consulţi cu ăla, cu ăla, cu ăla şi fiecare dintre ei avea un interes. Dacă ar veni o guvernare acum, PNL - PMP – USR - PLUS, imaginaţi-vă ce ar fi? Pentru că în momentul în care ajungi în Parlament trebuie să ceri aprobarea şi voturile ălorlalţi, da? Dar ăsta nu avea nici o nevoie, domnul Dragnea care era dictator, chema liderul majorităţii şi spunea: ”Gata, de mâine intră în comisii. Comisia votează până la prânz...” adică, ştiţi ce înseamnă o maşinărie când ai o asemenea majoritate? Pentru că având asemenea majoritate nici nu ai nevoie de prezenţa opoziţiei la vot.

Monica Mihai: Nici nu te interesează dacă sunt în sală sau nu.

Ion Cristoiu: Păi da, dovadă că ei şi cu ordonanţa asta stau prin comisii. Codurile penale, nu mai ştiu pe unde sunt. Înseamnă că cineva nu ţine în mână asta, potrivit unui plan, culmea, corect sesizaţi dumneavoastră, tocmai partea unde ei aveau un avantaj, majoritatea parlamentară, da? Domnul Klaus Iohannis nu îi primeşte pe... îi respinge pe ăia doi minişti. Da? Păi, dacă ei treceau prin Parlament, această remaniere, prezentau remanierea şi mai făceau o mică modificare şi făceau... deci orice modificare a structurii guvernului se trece prin Parlament, dacă se trece prin Parlament lista noului guvern poate să stea preşedintele şi în cap. Păi, ei de ce nu au făcut până acum? Adică, dacă voiau neapărat ca cei doi, Olguţa şi cu Drăghici să fie votaţi, treceau prin Parlament, culmea este, cum spuneţi dumneavoastră, că lucrul cel mai important pe care l-au avut ei, că l-au avut, Parlamentul, nu l-au folosit.

Monica Mihai: Sau l-au folosit pentru legi care priveau zilele libere...

Ion Cristoiu: Staţi un pic că... dacă puteai, prin Parlament, modificai, desfiinţai justiţia, dacă o iei aşa. Nu, nu au făcut nimic, ceva a fost în neregulă, cred că şi-a spus cuvântul aici şi natura, eu îi zic pâş-pâş-istă a lui Dragnea. Dragnea e un pâş-pâş-ist, e un din ăsta să... aţi văzut când sunt decizii nu e aici, sau e plecat, totdeauna deciziile majore...

Monica Mihai: Le ia altcineva sau el nu este informat.

Ion Cristoiu: Da, le ia altcineva, cum a fost cu Grindeanu, el era în străinătate, când a venit atunci cu ordonanţa.

Monica Mihai: Şi în marţea neagră a fost plecat.

Ion Cristoiu: Păi da, pentru că nu îşi asumă, firea lui nu e de om care să spună, ”Băi, fie ce o fi, ori la eşafod, ori pe scut, ori sub scut”. Nu e. Asta se vede şi a afectat principalul atuu pe care l-a avut PSD din totdeauna: maşinăria! Maşinăria din 1990, partidul acesta a fost o maşinărie, acuma nu mai e. Acum parcă e un fel de CDR, parcă e un partid de coaliţie.

“Europarlamentarele din 2019, un moment în care partidele, toate, vor vedea pe ce picior dansează”

Monica Mihai: De la bătuta pe loc vă provoc să trecem la marele test al acestei primăveri pentru toate partidele.  Europarlamentarele! Cine trece testul, cine pică testul?

Ion Cristoiu: E mai mult decât un test, după părerea mea, sunt la fel de importante ca şi prezidenţialele, din multe motive. Faţă de toate celelalte trei europarlamentare de până acum e un moment în care partidele, toate, vor vedea pe ce picior dansează. Deci, nu mai avem de a face nici cu sondaje de opinie, nici cu poveşti, în care PSD spune că stă bine, PNL spune că stă bine, USR... acum se va vedea la vot. Din acest punct de vedere e un examen crucial şi pentru PNL şi pentru PSD. Dacă eu aş fi, ca să vorbesc ca la bodegă, în locul sistemului, aş face o şmecherie acum. Adică, aş da multe voturi către Ponta, adică vasele comunicante, şi aş face în aşa fel încât PSD să aibă un scor ... pentru că gândiţi-vă că PSD-ul se raportează la scorul din decembrie, nu trebuie să fie el pe primul loc, poate să fie, dar dacă e cu 25% pe primul loc faţă de 40 şi ceva la sută, deci asta e PSD-ul. PNL se va verifica cum şi se va verifica şi în noua echipă. Şi PNL şi PSD vor câştiga suflu sau vor pierde suflu, în raport cu prezidenţialele, celelalte partide va fi examenul cum e la computer...

Monica Mihai: Validarea.

Ion Cristoiu: Da, sunt vârâte la curent electric. Adică, cine nu trece acest examen, nu trece pragul de 5%, se desfiinţează ca partid.

Monica Mihai: Ce se întâmplă cu partidele nou apărute?

Ion Cristoiu: Pentru partidele nou apărute este examenul decisiv. E greu de presupus că dacă Pro România nu face pragul, el se desfiinţează, nu o să-mi spuneţi mie că o să rămână doar Ţuţuianu în continuare. Dacă obţin un scor foarte important...

Monica Mihai: Şi asta e un semnal important.

Ion Cristoiu: Vor pleca şi mai mulţi de la PSD, adică va fi un partid victorios, da? USR dacă va muşca cumplit din electoratul PNL, deci PNL este principalul partid ameninţat, nu atât de mult cum e ameninţat PSD de Pro România, pentru că USR chiar are un electorat al lui, ăla mai taliban, trebuie văzut dacă se face o alianţă PLUS cu USR, şi, din acest electorat muşcă şi PMP dacă îl pune pe Traian Băsescu cap de listă, cum se tot discută.

„Dacă Traian Băsescu va candida va fi o adevărată revoluţie la europarlamentare”

Monica Mihai: În momentul de faţă deja au apărut nişte liste, sunt şi oficiale şi neoficiale şi deja se vehiculează nişte nume pentru cap de listă cam la toate partidele, astea nou apărute. Au ales bine? Nu au ales bine, ca locomotivă?

Ion Cristoiu: La europarlamentare cred eu că anul acesta va conta... capul de listă. Trebuie să treacă în ochii electoratului ca fiind un om care merită să meargă la Bruxelles. Din acest punct de vedere cel mai cap de listă, ca să spun aşa un barbarism, ar fi Traian Băsescu. Dacă Traian Băsescu, şi aşa se zvoneşte, se aşează cap de listă va fi o adevărată revoluţie în europarlamentare. Toată lumea îl vede... adică, nici pe Traian Băsescu nu îl mai vedem la Bruxelles? El, spre deosebire de Cioloş şi de Iohannis, e mai nuanţat faţă de Bruxelles, adică aţi văzut că are şi poziţia asta cu demnitatea.

Monica Mihai: Şi are şi experienţa de a interacţiona cu ei.

Ion Cristoiu: Şi ar introduce în dezbatere, foarte important, în dezbaterea pentru europarlamentare temele Uniunii Europene. Altfel, nici Corina Creţu nu are acea... poate Crin Antonescu ar avea imaginea asta, de bătălie. Deci, din punctul acesta de vedere, va conta foarte mult capul de listă. Cioloş are imagine, adică tot electoratul spune ”Măi, vine de acolo”, Cioloş, Corina Creţu ... Blaga nu are, adică nu îl văd pe Blaga, eu nu îl văd la UE, o fi bun el, pe aici dar... aici va conta foarte mult şi cred că până la urmă Traian Băsescu va accepta pentru că, dacă se aşază cap de listă, PMP trece. E singura şansă, altfel nu are nici o şansă PMP.

Monica Mihai: Crin Antonescu va candida?

Ion Cristoiu: Nu cred că îl vor pune, nu, sigur nu îl vor pune pe listă, din nouă motive: dacă îl pune pe listă înseamnă că domnul Orban poate să se ducă să se culce pentru că ... campania electorală înseamnă totul pentru candidaţi. Gândiţi-vă că începe campania, Orban nu e pe listă şi atunci Orban trebuie să îl laude pe Crin Antonescu şi electoratul vede. Însă cea mai mare ameninţare ar fi pentru Klaus Iohannis. Klaus Iohannis va face orice ca să nu fie pe liste, că la un moment dat noi ne vom reaminti de Crin Antonescu şi îl vom vedea la lucru...

Monica Mihai: Ca un posibil prezidenţiabil.

Ion Cristoiu: Păi da, gândiţi-vă, că dacă îl vedem atunci s-ar putea să spunem: ”Uite, preşedinte!”. Gândiţi-vă că el a plecat în mister, fulgerător şi a păstrat, ca şi Cioloş, şi-a păstrat rezerva de speranţă, adică el nu s-a consumat. E foarte important ca un politician să nu se consume. Adică nu a fost şef, ca după un an, după doi ani, lumea să spună: ”Gata, ne-am săturat de ăsta, ştim cum e!”. Şi el, şi Cioloş nu au... şi atunci sunt un fel de speranţe, sunt un fel de ”Băi, ce ar fi dacă ar ajunge ăia preşedinte, sau premier, sau la parlamentare? ”.

Monica Mihai: Dar statul acesta la umbră a lui Crin Antonescu, e mai bine văzut astfel?

Ion Cristoiu: Rămâne un mare mister, tocmai statul acesta în umbră, din umbră tot o să iasă, pentru că dacă stă prea mult, la un moment dat, se usucă. Nu înţeleg, a rămas un mare mister de ce s-a retras el, dar i-a făcut bine. Pentru că e foarte important, mai ales în această perioadă când şi PSD dezamăgeşte, orizontul de aşteptare, şi electoratul caută unul nou, caută omul providenţial, Mesia: ”Băi, dacă vine Crin Antonescu...”.

Monica Mihai: Şi acesta să fie în chipul lui Crin Antonescu, acest Mesia, acest salvator politic, să fie Crin Antonescu?

Ion Cristoiu: Aşa a fost şi în `89 când au venit ţărăniştii la putere, toată lumea... au luat vreo 60%, revoluţie şi într-o lună... pulbere s-au făcut, pulbere s-au făcut. Adică, poporul când a văzut a zis ”Mai bine era Brătianu!”. Cei care nu sunt la putere şi nu se consumă păstrează acest orizont de aşteptare, acest ”Vai, ce ar fi dacă ar ajunge el!”. Poate că nu e mare lucru...

“Există posibilitatea să se pregătească o moţiune de cenzură şi să cadă guvernul chiar la începutul sesiunii”

Monica Mihai: Că tot vorbim de partide nou înfiinţate şi de migrări dintr-o zonă în alta  de la PSD la Pro România, mâine începe o nouă sesiune parlamentară. La ce să ne aşteptăm?

Ion Cristoiu: Mie mi se pare ceva în neregulă cu mişcările din ultima săptămână înspre Pro România. Ele, atenţie, sunt mişcări de parlamentari, ele nu duc la creşterea în sondaje a Pro România, adică de fapt până la urmă vin nişte tipi, baroni de la PSD trec dincolo. Ca dintr-un buzunar într-altul, acelaşi lucru. Problema este că ceva e în neregulă pentru că, de regulă, nu văd că de ce trebuiau înainte de începerea sesiunii. Există posibilitatea ca undeva, nu ştiu, prin laboratoare să se pregătească o moţiune de cenzură şi să cadă guvernul chiar la începutul sesiunii. Adică, ascultaţi-mă, e ceva în neregulă, vom mai vedea... cu o săptămână înaintea sesiunii, în mod nefiresc, dar de ce trebuia....

Monica Mihai: În care ei au aranjat nişte piese pe tabla de şah.

Ion Cristoiu: Da, adică de ce înaintea sesiunii... adică nu văd... te puteai înscrie... se putea înscrie în Pro România şi peste o săptămână şi peste două. Uite, că mi-a dat o idee, de ce să nu se înscrie peste o lună, care e povestea?

Monica Mihai: Şi în ultima vreme şi UDMR a criticat guvernul.

Ion Cristoiu: Mă întorc şi rămâne ca o profeţie. E ceva, se pregăteşte ceva. Se pregăteşte ceva pentru că, repet, trecerea lor în săptămâna dinaintea sesiunii, în precipitare, aşa... parcă e un plan, ziua şi trecutul, ziua şi trecutul, nu are justificare. Încă o dată: de ce acum şi nu peste o săptămână?  Dacă ar fi alegeri săptămâna viitoare aş spune ...

Monica Mihai: S-ar înţelege.

Ion Cristoiu: Dar aşa, e clar că e o trecere în vederea, în legătură cu această sesiune la care liberalii deja au anunţat moţiune de cenzură. Nu e exclus ca, în sfârşit, să avem celebrul ”guvern al meu”, visul domnului Preşedinte, ”guvernul meu 2”.  Deci să fim atenţi, vom discuta duminica viitoare şi vom vedea dacă continuă, dacă creşte această hemoragie şi ei chiar rămân fără majoritate, pentru UDMR e simplu să balanseze...

Monica Mihai: Păi de obicei au mers oricum într-o continuă balanţă.

Ion Cristoiu: Da, ei merg în funcţie şi de cât de tare este majoritatea.

“Ministerul Sănătăţii cred că nu a avut curaj să spună adevărul, chiar dacă avea dreptate Apa Nova”

Monica Mihai: Domnule Cristoiu, ştirea ultimelor zile a fost că apa din capitală e periculoasă. Ştirea s-a viralizat şi a creat isterie pe reţelele de socializare. Cât la sută este fake news din această ştire?

Ion Cristoiu: Îmi puneţi o întrebare dificilă că eu nu ştiu care e starea... de fapt ca să pot spun că ceva e adevărat sau fals trebuie să se confirme ulterior... a fost adevărat sau nu a fost adevărat? Nu am înţeles nimic deşi era o chestiune foarte simplă. Nişte cetăţeni, am înţeles, s-au plâns...

Monica Mihai: Au reclamat că simt clor în apă, că îi ustură ochii...

Ion Cristoiu: În acel moment Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică, cea care răspunde de sănătatea publică, trebuia să dea un comunicat: ”Români, ăia care vă plângeţi, bateţi câmpii! Apa este mai bună decât Whisky. Beţi, e treaba voastră. Sau, fiţi prudenţi!”  Dar, aţi observat, de a lungul zilei a fost un balamuc, că nu am înţeles nici acum.

Monica Mihai: Partea ciudată este că mesajele au fost în contradictoriu între Apa Nova şi între Ministerul Sănătăţii. Apa Nova pe tot parcursul zilei a spus: ”Nu este nici o problemă cu apa, apa este potabilă, intr-adevăr are un miros mai puternic de clor în sectorul 6” au menţionat ei şi au tot repetat această informaţie după ce au apărut în social media acea isterie. Iar seara la ora 22:40 a apărut un comunicat al Ministerului Sănătăţii care spunea „Nu vă spălaţi, nu beţi apă şi nu faceţi nici mâncare cu ea”...

Ion Cristoiu: Nu a analizat nimeni, să ştiţi că mi-aţi dat o idee... aceste isterii care se creează sunt foarte greu de contracarat, deci nu cred că a fost un fake news, manipulare, poveşti, de vreo putere străină. Eu cred că, de data aceasta, Ministrul Sănătăţii nu a avut... când sunt asemenea lucruri, de regulă isteria este de spaimă. Oricât ai veni şi ai spune „Români, beţi apă” ei tot nu beau. Deci, în momentul în care se creează această isterie, mai ales pe social media, nu mai poate fi controlată şi atunci ai două posibilităţi, ca ministru: ori te opui isteriei, inutil, că oricum nu te crede nimeni, dar te înjură ăia...

Monica Mihai: Da, dar măcar ieşi cu un punct de vedere şi cumva... contracarezi.

Ion Cristoiu: Eu încerc să explic acum, de ce s-a bâlbâit Ministerul Sănătăţii. Eu cred că nu a avut curaj, chiar dacă avea dreptate Apa Nova, să spună... adică în asemenea împrejurări, a spune adevărul înseamnă că te-ai curăţat, nu ştiu dacă mă înţelegeţi.  Pentru că atunci când se creează o isterie, mai ales o isterie în legătură cu sănătatea...

Monica Mihai: Asta ia o amploare fantastică.

Ion Cristoiu: Da, şi adevărul, cine vine şi spune adevărul e ars în piaţa publică, nu te crede nimeni. Chiar nu te crede nimeni, eu am trăit această... când m-am apucat în februarie 1990 să spun că nu a fost Revoluţie. Să mă spânzure. Se creează... noi suntem şi un popor isteric, repede se creează această flamă şi, dacă în timp ce arde, vine unu şi spune ”Băi, stingeţi focul” ăia te ard ei... Normal era, am spus şi zilele acestea, să se tragă o concluzie. Cine decide în asemenea cazuri? Acum ne-am dat seama că nu decide nimeni. Adică ...

Monica Mihai: Cine decide ce informaţie dă?

Ion Cristoiu: Nu, cine decide recomandarea. Are loc o problemă, acum a fost cu apa, mâine poate să fie o problemă cu laptele. răspoimâine poate să fie o problemă cu aerul, da? Ce instituţie, ce autoritate de pe teritoriul românesc, nu firmele private, decide: ”Nu mai beţi apă, nu mai ieşiţi din casă” ?

Monica Mihai: Ministerul Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică.

Ion Cristoiu: Păi da, dar a văzut că Ministerul Sănătăţii nu are, ori nu ştie, adică nu e o lege care să îi dea ...  Ministerul Sănătăţii, s-a văzut acum, nu are autoritate. Păi el ce-a făcut, a zis...

Monica Mihai: Depinde ce înţelegere a avut Apa Nova.

Ion Cristoiu: Păi, dar nu avea voie să aibă înţelegere, pentru că repet, în caz de sănătate publică chiar şi când ministerul greşeşte ... adică recomandarea e a lui, adică e mai bine să fiu prudent şi să nu beau apă decât să mor. Problema, încă o dată, se va pune în curând şi în alte situaţii. Şi în situaţia gripei, şi în situaţia aerului, şi în situaţia pământului, şi a florilor. Cine decide? asta e principala concluzie, principala întrebare la care nu s-a dat răspuns... cine decide în asemenea împrejurări? Nu poate să decidă firma, nu are cum pentru că ea ...

Monica Mihai: Nu are voie, că are un interes firma, economic...

Ion Cristoiu: Normal, dar în cazul de faţă s-a văzut că nu decide nimeni. Trebuie să decidă măsuri sau recomandări. Adică recomandările nu pot fi contestate chiar dacă ele sunt exagerat de prudente, că ele sunt în favoarea prudenţei. Acum a fost un balamuc, dacă dumneavoastră mă întrebaţi acum sau o să întrebaţi istoricii viitorului care a fost adevărul nu o să înţeleagă nimeni pentru că şi ministerul s-a schimbat de la o zi la alta.

Monica Mihai: Domnule Cristoiu, vă mulţumesc.