Zgonea cere reluarea dezbaterilor privind Codul Penal şi de Procedură Penală, după criticile CE

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, propune, prin intermediul unor scrisori deschise, reluarea dezbaterilor pe tema modificărilor ce trebuie aduse Codului Penal şi de Procedură Penală, ca urmare a criticilor din Raportul MCV la adresa Parlamentului.

812 afișări
Imaginea articolului Zgonea cere reluarea dezbaterilor privind Codul Penal şi de Procedură Penală, după criticile CE

Zgonea cere reluarea dezbaterilor privind Codul Penal şi de Procedură Penală, după criticile CE (Imagine: Alexandru Dobre/ Mediafax Foto)

În scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, Zgonea propune ''reluarea cu celeritate – odată cu începerea noii sesiuni parlamentare'', a dezbaterilor de pe marginea modificărilor care trebuie aduce Codului Penal şi de Procedură Penală, ''cu participarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu – Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie''

Valeriu Zgonea apreciază în scrisoarea transmisă preşedintelui Comisiei Juridice că stablirea unui calendar ''în maximum zece zile, cu termene clare şi ferme care să fie prezentat în cadrul BP al Camerei Deputaţilor şi însuşit de către toate partidele politice parlamentare va contribui la accelerarea adoptării unui pachet legislativ coerent, în consens cu toţi actorii implicaţi şi cu respectarea deciziilor Curţii Constituţionale''.

Preşedintele Camerei Deputaţilor reaminteşte, potrivit sursei citate, că modificarea Codului Penal şi de Procedură Penală a fost ''angajamentul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi încă din prima sesiune parlamentară a anului trecut, obiectiv care însă nu a mai fost pus în aplicare şi a atras mai multe critici la adresa Parlamentului în ultimul raport MCV''.

Valeriu Zgonea s-a adresat şi liderilor de grupuri parlamentare, tot prin intermediul unor scrisori, informându-i pe aceştia că ''în ultimul raport MCV au fost formulate recomandări cu privire la corectarea anumitor deficienţe semnalate la nivelul activităţii Parlamentului, iar una dintre situaţiile care trebuie soluţionate rapid se referă la modificările ce trebuie aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, ca urmare a unur decizii ale CCR şi a nevoilor semnalate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu''.

''Ar fi un semnal clar şi puternic că Parlamentul este pe deplin angajat în continuarea reformelor necesare susţinerii activităţii justiţiei şi îndeplinirii obiectivului de ridicare, într-un timp rezonabil, a monitorizării CE la adresa României'', susţine Valeriu Zgonea.

Totodată, în scrisoarea adresată ministrului Justiţiei, Raluca Prună, Zgonea afirmă că ''având în vedere că acest pachet legislativ vizează în mod direct activitatea justiţiei, este imperios necesară implicarea Ministerului Justiţiei şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu''.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis către instituţiile abilitate invitaţia de a lua parte la viitoarele dezbateri care vor avea loc pe aceste subiecte, astfel încât punctele de vedere pe care le vor formula ''să poată fi integrate într-o manieră coerentă, în deplin acord cu opiniile autorităţilor judiciare''.

România a continuat să obţină progrese pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite împreună cu Uniunea Europeană, dar sunt necesare eforturi suplimentare în combaterea corupţiei la toate nivelurile şi pentru asigurarea independenţei justiţiei, recomandă raportul CE elaborat prin instrumentul MCV.

În timp ce lupta anticorupţie este apreciată, Parlamentul continuă să fie criticat în raportul MCV. "În acelaşi timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe nişte cetăţeni obişnuiţi sunt în continuare lipsite de criterii obiective", arată raportul Comisiei Europene.

Potrivit aceleiaşi surse, criticile la adresa magistraţilor în presă şi de către politicieni rămân frecvente în România, situaţie care riscă să afecteze activitatea justiţiei. "În cursul anului 2015 s-a observat o intensificare a solicitărilor de apărare a independenţei justiţiei în urma criticilor dure făcute de către presă şi de politicieni, inclusiv de către premierul (n.red. - Victor Ponta) şi de către preşedintele Senatului (n.red. - Călin Popescu Tăriceanu). De asemenea, încă există cazuri de presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale", subliniază raportul.

Potrivit acestuia, în 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari. De asemenea, răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară şi consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri, iar măsurile întreprinse în această privinţă au fost luate mai degrabă de unele partide politice decât de Parlament, potrivit sursei citate.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici