#100 Artizanul Unirii, cardinalul Iuliu Hossu care a citit Proclamaţia de la Alba Iulia, UITAT în localitatea natală: Casa i-a fost demolată. Până şi cărămizile au fost vândute | GALERIE FOTO

La 1 decembrie 1918, cardinalul Iuliu Hossu citea Proclamaţia de Unire de la Alba Iulia. După 100 de ani de la eveniment, în Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud, locul unde s-a născut artizanul Unirii, acesta a fost uitat, casa a fost demolată şi până şi cărămida a fost vândută.

Share pe Facebook 2384 afişări

Imaginea articolului #100 Artizanul Unirii, cardinalul Iuliu Hossu care a citit Proclamaţia de la Alba Iulia, UITAT în localitatea natală: Casa i-a fost demolată. Până şi cărămizile au fost vândute | GALERIE FOTO

Artizanul Unirii, cardinalul Iuliu Hossu care a citit Proclamaţia de la Alba Iulia, UITAT în localitatea natală: Casa i-a fost demolată şi cărămizile au fost vândute

Primul cardinal român greco-catolic, episcopul Iuliu Hossu, a fost uitat de autorităţile din comuna sa natală din judeţul Bistriţa-Năsăud, Milaş, singura mărturie a trecerii cardinalului prin comună fiind o troiţă pe care o femeie din sat, cu inimă mare, a ridicat-o în cinstea lui.

Pe 1 decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a citit actul de Unire de la Alba Iulia în faţa a 100.000 de români. Pentru că a refuzat scaunul de mitropolit al Moldovei oferit de comunişti în schimbul trecerii la religia ortodoxă, Hossu a fost condamnat la închisoare şi a fost închis la Sighet între anii 1950-1955. Cu un an înainte să moară, papa Ioan Paul al IV-lea i-a oferit rangul de cardinal. Între timp, toate averile familiei au fost confiscate.

După Revoluţie, urmaşii lui Iuliu Hossu s-au reîntors la Milaş şi şi-au cerut proprietăţile. Le-au primit după ani de procese, timp în care acestea s-au degradat continuu.

Familia Hossu a primit, în satul Milaş, casa natală în care s-a născut episcopul Iuliu Hossu, mai multe imobile care au adăpostit fel de fel de instituţii agricole şi peste 120 de hectare de teren şi pădure.

Dacă terenul a fost dat în arendă, clădirile au fost lăsate de izbelişte, cele mai multe sunt extrem de degradate, iar casa natală a episcopului, un vechi conac boieresc, a fost demolată de moştenitorii acestuia care au lăsat, însă, beciurile descoperite. Pentru a nu pune în pericol sănătatea sătenilor şi a copiilor care se joacă în zonă, autorităţile au intrat cu buldozerele şi au acoperit cu câteva mormane de pământ accesul spre vechile pivniţe ale familiei Hossu.

Primarul comunei Milaş a afirmat că după ce averile familiei Hossu au fost confiscate, în locuinţa natală a cardinalului s-a mutat IAS-ul.

“Pentru că cei de la IAS nu au plătit ani în şir datoriile către Finanţe, Finanţele au pus sechestru pe imobilul respectiv şi familia Hossu a reuşit apoi să recupereze de la fostul IAS locuinţa. O vreme au stat acolo câţiva chiriaşi, iar familia a vrut să majoreze chiria şi oamenii nu au mai vrut să stea acolo. Eu chiar i-am sfătuit pe moştenitori să-i lase pe oameni să stea acolo pentru că mai au grijă de casă, mai pun ca o ţiglă, o mai repară. Nu s-au înţeles şi casa s-a tot distrus... La un moment dat vedem că apare o firmă care o demolează, au început şi au vândut cărămida şi lemnele. După care au plecat. Noi, când am văzut în ce situaţie au lăsat-o, am luat un buldoexcavator pe care îl aveam la Primărie şi am acoperit beciurile deoarece casa e aproape de un bloc unde sunt copii. I-am tot avertizat să cureţe acolo pentru că se umple de şobolani, însă în zadar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul comunei Milaş, Iosif Gabor.

Acesta este de părere că procesele cu moştenitorii fostului cardinal sunt departe de a se fi sfârşit, deoarece aceştia mai cer 29 de hectare de teren.

În cei aproape 28 de ani scurşi de la Revoluţie, autorităţile locale nu au găsit resurse să marcheze în vreun fel faptul că localitatea Milaş este satul natal al martirului. Abia acum vor să amenajeze un bust din bronz care să fie inaugurat anul viitor în luna septembrie.

“Eu, dacă am văzut că nu există niciun fel de interes din partea familiei, am zis că dacă anul viitor este Centenarul, să ridicăm în centrul comunei un bust. Urmează să stabilim şi în şedinţa de Consiliu Local dacă vom da şcolii, căminului sau bibliotecii numele lui Iuliu Hossu. Vrem să ne implicăm la anul să realizăm acest bust pentru cardinal, vrem să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Nu este de vină cardinalul pentru ceea ce fac moştenitorii”, a spus Iosif Gabor.

Puţinii localnici greco-catolici din sat au vrut însă ca trecerea lui Iuliu Hossu prin această localitate să nu fie uitată. Bunătatea şi dăruirea cu care preoţii din familia Hossu au slujit zeci de ani în mica localitate din Bistriţa-Năsăud nu a fost trecută cu vederea de o familie din localitate, care a reuşit, în urmă cu câţiva ani, să ridice, în cinstea cardinalului, într-o margine de sat, o troiţă.

“L-am cunoscut pe Iuliu Hossu. Era un om care ţinea cu românii şi cu România şi era cu credinţă în Dumnezeu. Ca dumnealui nu erau mulţi… După ce a plecat din sat, mai venea la sărbători, ne povestea şi ce a făcut la Alba Iulia, la Unire. Ştiu că el a citit proclamaţia şi că a fost român, a ţinut cu România. Cu toate că a fost băgat la puşcărie, nu a zis niciodată nimic rău de comunişti după ce a ieşit”, a povestit Ilişca Logigan, cea care a ridicat troiţa în memoria cardinalului.

În 1880, preotul Ioan Hossu a venit în Milaş de prin părţile Sibiului şi a avut şase copii, al treilea dintre fraţi fiind Iuliu Hossu. Biserica în care au slujit preoţii din familia Hossu până în 1950 a rămas acum ortodocşilor, comunitate de greco-catolici numărând doar 70 de suflete pentru care se ţin slujbe într-o casă închiriată din sat.

Chiar dacă biserica este improvizată, ea aminteşte de originile cardinalului Iuliu Hossu. Pe pereţii sălii de rugăciune se regăsesc fotografii ale cardinalului, iar preotul greco-catolic povesteşte cu admiraţie despre primul cardinal al românilor pe care îl consideră un erou al tuturor, nu numai al catolicilor.

“Venea acasă de multe ori să-şi refacă forţele. Din păcate, acum un singur semn mai există în sat care menţine vie trecerea cardinalului Iuliu Hossu pe aceste meleaguri: o cruce de lemn ridicată de cardinalul Iuliu Hossu în memoria părinţilor săi, Ioan şi Victoria Hossu. A fost adusă şi pusă de el în imediata apropiere a mormântului celor doi părinţi. Biserica greco-catolică a avut un rol covârşitor în realizarea Unirii. Iuliu Hossu a fost cel care a citit Proclamaţia de Unire a Transilvaniei cu Patria mamă, cu România şi nu numai atât, el a fost delegat împreună cu Alexandru Vaida Voievod, cu episcopul Miron Cristea să ducă Proclamaţia de Unire la Bucureşti şi să o prezinte regelui Ferdinand. El, prin contribuţia pe care a avut-o, una covârşitoare în istoria românilor, a fost artizanul Marii Uniri şi nu numai că a fost artizanul Marii Uniri, dar a şi sprijinit realizarea acestui fapt măreţ”, a declarat preotul Dumitru Coroş.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
IULIU HOSSU ,
MILAŞ ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.