22% dintre români ar vrea ca evreii să "trăiască în ţara lor"

Sondajul de opinie privind Holocaustul din România şi percepţia relaţiilor interetnice, realizat de INSHR şi TNS-CSOP, a fost prezentat miercuri, la sediul Institutului, de Alexandru Florian, directorul executiv al instituţiei, într-un panel din cadrul Sesiunii internaţionale anuale de comunicări ştiinţifice „De la antisemitism la Holocaust în România”, organizată cu prilejul Zilei de comemorare a Holocaustului în România.

Potrivit lui Florian, datele din sondaj au fost culese în luna mai, eşantionul realizat fiind reprezentat din 1026 de persoane (cetăţeni de etnie română şi alte etnii) reprezentative din punct de vedere naţional. Metoda folosită a fost reprezentată de interviuri faţă în faţă şi chestionare structurate.

Potrivit sondajului, 65% dintre respondenţi au auzit despre Holocaust, acest lucru variind în funcţie de nivelul de educaţie şi mediul de rezidenţă, în timp ce 27% au spus că nu au auzit despre Holocaust. Dintre cei care au auzit despre Holocaust, 54% definesc spontan termenul "Holocaust" cu "exterminarea evreilor de către germani", 14% - cu "persecuţia evreilor europeni", 8% - cu "crime în masă" şi 7% - cu "deportarea evreilor".

În ceea ce priveşte modul cum sunt priviţi evreii în România, potrivit lui Alexandru Florian, 4% dintre cei intervievaţi consideră că sunt o "ameninţare" pentru ţară, 5% - consideră cu evreii reprezintă "o problemă, dar nu o ameninţare", iar 33% - că evreii "nu reprezintă o problemă, dar niciun avantaj".

Mai mult dintre jumătate dintre respondenţi sunt de acord că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei, 42% dintre aceştia susţinând că evreii sunt o minoritate importantă pentru România.

Acelaşi lucru se remarcă şi în privinţa percepţiilor despre cine poartă responsabilitatea Holocaustului. Germania nazistă este considerată ca fiind în principal responsabilă pentru declaşarea Holocaustului în România (79%), urmată la mare distanţă de Guvernul Antonescu (11%).

"În continuare este nevoie să se vorbească despre Holocaust, din punct de vedere ştiinţific, academic şi să se amplifice trainingurile în mediul şcolar", a spus Alexandru Florian, precizând că un segment foarte puţin cercetat în România este cel al martorilor Holocaustului.