Academia de Medicină din Franţa, chemată să se pronunţe asupra politicilor publice în Sănătate

Mai mulţi reprezentanţi ai Academiei de Medicină din Franţa au participat, joi, la Palatul Parlamentului, împreună cu membri ai Academiei de Ştiinţe Medicale din România, la o şedinţă comună cu tema "Rolul academiilor în Europa".

Profesorul Bernard Launois, preşedintele comisiei internaţionale a Academiei de Medicină din Franţa, a declarat în deschiderea conferinţei că această instituţie este un partener al Ministerului Sănătăţii şi al Parlamentului în elaborarea politicilor de sănătate publică.

"Academia Naţională Franceză este partener al Ministerului Sănătăţii din Franţa şi al Parlamentului şi contribuie la realizarea politicilor de sănătate. În Academia Naţională de Medicină din Franţa sunt voci recunoscute care participă efectiv la elaborarea strategiilor", a spus Launois.

El a vorbit totodată despre colaborarea dintre România şi Franţa, atât în ceea ce priveşte studenţii francezi care vin să înveţe în România, cât şi "excelenţii medici români care activează în spitalele din Franţa".

La rândul lui, profesorul Raymond Ardaillou, secretar permanent al Academiei de Medicină din Franţa, a vorbit de asemenea despre rolul pe care îl are acest for în dialogul cu autorităţile.

"Încă din 1920 când a fost înfiinţată Academia Naţională de Medicină din Franţa s-a stabilit că politicile de sănătate aparţin Guvernului, iar acesta a hotărât că trebuie să aibă experţi. În acel moment erau două probleme grave de sănătate, respectiv epidemie de holeră şi de variolă. Atunci guvernul a însărcinat Academia de Medicină să se ocupe de aceste probleme. De atunci răspundem la solicitarea Guvernului şi a Parlamentului în legătură cu orice problemă de sănătate, conform tradiţiei din 1920", a precizat Ardaillou.

El a mai spus că, recent, Academia de Medicină a fost solicitată în legătură cu anticoncepţionalele din generaţia a treia, în urma utilizării cărora s-au constatat tromboze.

O altă probemă a fost cea legată de posibilele efecte nocive al utilizării telefonului mobil. "Nu există nicio dovadă ştiinţifică în legătură cu efectele nocive ale telefoniei mobile", a spus Ardaillou.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România, profesorul Irinel Popescu, a ţinut să precizeze că şi această instituţie a reprezentat la început un partener al autorităţilor în elaborarea strategiilor de sănătate.

"Vrem să transmitem Guvernului şi Parlamentului că avem disponibilitatea de a colabora, după modelul surorii mai mari Franţa. O dovadă a deschiderii autorităţilor către implicarea academiei române în elaborarea strategiilor este chiar includerea acesteia în organigrama Ministerului Sănătăţii", a mai spus Irinel Popescu.

În schimb, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a criticat autorităţile române pentru faptul că vocea Academiei de Ştiinţe Medicale nu mai este ascultată.

"Acum academia este întrebată, lăsată să vorbească, dar atât. Trebuie să existe o colaborare reală în elaborarea politicilor medicale mai ales că în academie sunt elitele medicale româneşti. Acum, societatea civilă este reprezentantă de organizaţii neguvernamentale de aceea vocea academiei este mai puţin auzită", a spus Bălăceanu-Stolnici.

Cu ocazia acestei conferinţe, a fost conferit titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale profesorilor Raymond Ardaillou şi Yves Logeais, vicepreşedintele Academiei de Medicină din Franţa.