Achitare DEFINITIVĂ pentru un om de afaceri condamnat de două ori, după ce a stat 6 luni în arest preventiv

Curtea de Apel Cluj a decis, luni, achitarea definitivă a omului de afaceri Călin Stoia, cercetat de DNA în acelaşi dosar cu fostul primar Sorin Apostu şi condamnat de două ori cu suspendare. Stoia a stat 6 luni în arest preventiv.

3108 afișări
Imaginea articolului Achitare DEFINITIVĂ pentru un om de afaceri condamnat de două ori, după ce a stat 6 luni în arest preventiv

Cluj: Achitare DEFINITIVĂ pentru un om de afaceri condamnat de două ori, după ce a stat 6 luni în arest

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Lucian Marian, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că instanţa a menţinut o decizie similară de achitare dispusă anterior de Tribunalul Cluj.

„Curtea de Apel Cluj a dispus luni achitarea lui Călin Stoia, decizia fiind definitivă. S-a menţinut sentinţa de achitare pronunţată anterior de Tribunalul Cluj, dar s-a schimbat temeiul achitării, în sensul că nu sunt probe suficiente că el ar fi fost autorul faptei”, a spus Marian.

Omul de afaceri Călin Stoia a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, după achitarea sa definitivă în urma unor procese care au durat 6 ani, că ar da în judecată magistraţii care l-au condamnat pentru că au răspuns comenzilor DNA, dar şi pe procurori, pentru abuz. Stoia nu va intenta, însă, niciun proces, considerând că cei şase ani petrecuţi prin instanţe nu îi va da nimeni înapoi.

„Nu vreau să dau statul român în judecată la CEDO pentru cele două condamnări pentru că nu au fost niciuna definitivă. Dacă ar exista o modalitate legală, aş da în judecată judecătorii din cele două complete care au răspuns unor comenzi date de DNA. Şi i-aş da în judecată şi pe procurorii DNA pentru că a fost un abuz de la cap la coadă, ei ştiau foarte bine ce era cu acea convorbire, nu exista nicio altă dovadă că aş fi insistat pentru acel om. Cred că a fost o provocare. Acum am fost achitat definitiv, dar cei şase ani în care am fost tocat lună de lună, şi prin instanţe în fiecare lună, şi banii cheltuiţi pe avocaţi, stresul pe care l-am simţit, nimeni nu mi-i va da înapoi. Deci am fost condamnat de două ori, iar cu aceleaşi probe şi aceeaşi martori am fost achitat de două ori. Ce poţi să înţelegi din justiţia română? Eu nu voi înţelege niciodată ce mi s-a întâmplat”, a spus Stoia.

Acesta a subliniat că în 2015 a dat statul român în judecată la CEDO pentru încălcarea drepturilor omului în dosarul în care a fost acuzat că ar fi dat mită fostului primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu.

„În acest dosar am fost achitat în primă instanţă de Curtea de Apel Mureş, după care am fost condamnat de ÎCCJ la trei ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă pe care o consider jenantă pentru că nu au adus nicio probă în plus şi au vrut doar să acopere faptul că m-au ţinut atâtea luni în arest preventiv, apoi controlul judiciar, cu reglementări aberante”, a mai spus Stoia.

Procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată în 2011 pe omul de afaceri Călin Stoia, cercetat pentru trafic de influenţă în cauza în care era acuzat şi fostul primar din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, într-un alt dosar după ce ar fi promis unor persoane că va interveni pe lângă funcţionari publici din Guvern pentru alocarea de bani prin HG pentru o comună vâlceană.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit că, în 28 august 2011, Călin Stoia, director al unei firme de salubritate din Cluj-Napoca, a lăsat să se creadă faţă de un denunţător că are influenţă, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcţionari publici cu atribuţii de decizie în cadrul Guvernului pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ioneşti, judeţul Vâlcea.

Suma ar fi fost provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011.

Demersul denunţătorului s-a realizat în numele reprezentanţilor unei societăţi comerciale care era interesată în decontarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri comunale efectuate în perioada 2008 – 2009.

Călin Stoia i-a comunicat denunţătorului că va interveni doar dacă persoanele care urmau să facă demersuri pe lângă funcţionarii publici în cauză vor primi 100.000 de euro, adică 10% din valoarea totală a sumei solicitate.

Cu toate acestea, Primăria comunei Ioneşti nu a primit în anii 2010 şi 2011 sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Dosarul a fost judecat la Tribunalul Cluj.

Într-o interceptare telefonică, Călin Stoia explica mecanismul de obţinere a banilor de la Guvern: „Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu` <<Number one>> trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate”.

La unul dintre termene, Călin Stoia susţinea că dosarul a fost întocmit pe baza unor supoziţii şi că nu ştia nimic despre firma sau primăria pe care trebuia să le ajute prin intervenţia sa la “Number One” din Guvern.

Stoia spunea că îl cunoaşte pe Emil Boc, care este „Number One” la care se face referire în dosar.

„Îl cunosc pe Boc, dar nu mă bat pe burtă cu el. Mă declar nevinovat de faptele imputate. Pe Bold Bujorel (denunţător în dosar - n.r.) l-am cunoscut în urmă cu un an jumătate, la golf. În 25 august, când eram la Paris, am fost sunat de Bold că vrea să discute cu mine o problemă, dar nu mi-a zis despre ce era vorba. În 28, l-am sunat şi el mi-a spus că ar fi o societate care are nevoie de recuperat bani. Fără să îmi spună ce. Cred că sunt nişte speculaţii ale acuzării contra adevărului cu privire la discuţie. Nu am lansat niciun zvon că am influenţă asupra unor persoane din Guvern. Dimpotrivă, am arătat că nu pot. Deşi îl cunosc pe ministrul Boc de când era primar, nu am nicio relaţie cu dânsul şi nu îmi permit să apelez la dânsul pentru nicio problemă. Nu mă bat cu el pe burtă", spunea Stoia.

Judecătorii Tribunalului Cluj i-au audiat, la acel termen, pe Bujorel Bold, denunţătorul din acest dosar, şi pe omul de afaceri Vasile Lepădatu. Bold a declarat judecătorilor că a fost luat de pe stradă din Bucureşti şi adus la DNA Cluj unde i s-a dat să asculte convorbirea telefonică avută cu Stoia.

„Am dat acel denunţ la DNA pentru că mi s-a spus că este vorba de o faptă penală şi am vrut să scap. Stoia nu mi-a spus că va interveni la Guvern, am dedus asta cu domnul procuror”, a spus Bold.

La rândul său, Lepădatu a declarat că nu are nicio legătură cu acest caz şi că nu i-a cerut niciodată nimic lui Bold, de altfel nici în prezent problema sa nefiind rezolvată.

Călin Stoia a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de către Tribunalul Cluj în 2012, sentinţa fiind menţinută de Curtea de Apel Cluj, dar a făcut recurs, judecat de ÎCCJ, care a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj. Magistraţii Tribunalului Cluj l-au achitat în decembrie 2016.

"Dosarul Apostu", cu numărul 1767/33/2011, având ca obiect principal luarea de mită şi în care au fost trimişi în judecată fostul primar din Cluj Napoca Sorin Apostu, alături de Călin Mihai Stoia, Monica Undina Apostu şi Aspazia Droniuc, a fost strămutat de la Curtea de Apel Cluj şi înregistrat pe rolul Secţiei penale, pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Târgu Mureş în 9 martie.

Sorin Apostu şi Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj. Cei doi au făcut recurs la măsura arestării preventive, însă instanţa supremă le-a respins solicitările.

Stoia a fost eliberat din arestul preventiv în 13 aprilie 2012, după 6 luni de arest preventiv.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici