Agent de mediu CANCERIGEN, depăşit în unele clădiri ale Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj

Potrivit unui comunicat al UBB transmis, luni, măsurătorile specialiştilor au durat 3 luni şi au vizat 60 de spaţii ale universităţii clujene.

„UBB a derulat un proiect pilot în România privind monitorizarea radonului în clădiri proprii, fiind astfel prima instituţie de învăţământ superior din ţară care s-a aliniat legislaţiei recent adoptate în acest domeniu în România. Specialiştii UBB au monitorizat, timp de 3 luni, concentraţia de radon într-un număr de 60 de spaţii dedicate procesului educaţional, cercetării şi administraţiei. Pentru stabilirea nivelului concentraţiei de radon s-a aplicat metoda pasivă de măsurare, măsurătorile de depistare fiind urmate de măsurători active de control acolo unde valorea concentraţiei de radon a depăşit nivelul de referinţă de 300 Bq/m3 stabilit prin legislaţie. În prezent, în cadrul Laboratorului Laboratorul de Încercări Radon <Constantin Cosma> (LiRaCC) se proiectează soluţii adecvate de remediere pentru spaţiile UBB în care a fost depăşit nivelul de referinţă”, se arată în comunicat.

Prorectorul cu cercetarea al UBB, Daniel David, susţine că demersul se înscrie în programul UBB Goes Green, prin care universitatea clujeană doreşte să contribuie nu doar la o abordare mai ecologică a lumii, dar şi la asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, bazându-se pe cercetările/inovaţiile de calitate din cadrul instituţiei.

Reprezentanţii UBB au subliniat că radonul este un gaz radioactiv prezent în sol, roci şi apă, care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului, Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasificându-l ca fiind principalul agent de mediu cancerigen şi a două cauză în apariţia cancerului pulmonar, după fumat.

„În interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind al materialului de construcţie utilizat. În aerul interior, nivelul de radon oscilează de la o clădire la alta în limite foarte largi, în funcţie de modul de utilizare şi ocupare, de gradul şi tipul aerisirii, de specificul podelei şi de alţi parametri tehnici specifici construcţiilor. În acest sens, clădirile (rezidenţiale, birouri, clădiri publice, săli de spectacol sau de sport), cu precădere spaţiile ventilate insuficient sau neaerisite pot constitui un risc pentru sănătatea populaţiei prin acumularea concentraţiilor de radon. Procentul mare de timp pe care populaţia îl petrece în interiorul clădirilor conduce astfel la creşterea expunerii pe termen lung la acţiunea radonului”, se mai arată în comunicatul UBB.

Începând cu anul 2018, România are obligaţia de a implementa o directivă europeană de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante.

Proiectul de la UBB, coordonat instituţional de conf. dr. Nicoleta Brişan, a fost derulat prin Laboratorul de Încercări Radon ”Constantin Cosma” (LiRaCC) de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului în cadrul programului UBB GOES GREEN. Acest laborator este unicul abilitat de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) să desfăşoare investigaţii şi măsurători ale concentraţiei de radon în probe din factorii de mediu (aer, apă, sol), prin adoptarea standardelor naţionale şi europene în practica curentă în cadrul procedurilor de încercare.