Alistar: Atacurile arată că TI îşi face datoria, ANI a deraiat de la standardele statului de drept

Atacurile din ultima perioadă la adresa Transparency International (TI) România arată că aceasta îşi face datoria, a susţinut directorul organizaţiei, Victor Alistar, indicând Agenţia Naţională de Integritate, despre care a spus că "a deraiat de la standardele statului de drept".

Directorul TI România, Victor Alistar (Montaj foto)

Victor Alistar a afirmat că modul critic în care organizaţia Transparency International România a înţeles să tragă semnale de alarmă privind erori în gestiunea intereselor publice a declanşat "o adevărată campanie împotriva acestei organizaţii şi a reprezentanţilor ei, care este fără precedent şi nu poate fi comparată cu o alta anterioară, contra unei alte organizaţii".

"Blocarea oricăror mijloace de control şi sancţionare a criticilor de nelegalitate aduse conducerii Agenţiei Naţionale de Integritate, încă din luna februarie 2009, în mod public în şedinţa Consiliului Naţional de Integritate şi, mai mult, tendinţa de a transforma CNI, ca organism de supraveghere, într-un organism docil la dispoziţia ANI, care este supravegheată, arat câte de puternice sunt instrumentele de presiune", a susţinut Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International România, care a emis certificate de avertizor pentru foşti angajaţi ANI, care au denunţat activităţi ale agenţiei, ajungându-se până la formularea de plângeri la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Potrivit lui Alistar, situaţia din România se înrăutăţeşte în ceea ce priveşte standardele statului de drept, ale bunei administrări şi principiile democratice.

Victor Alistar a arătat, vineri, într-o conferinţă de presă, "câteva dintre principalele aspecte care sunt îngrijorătoare şi pe care TI-România le-a menţionat".

Şeful TI România a indicat "modul netransparent şi neparticipativ în care au fost promovate şi adoptate codurile civil şi penal, cu ignorarea completă a acelora cărora urmează să li se aplice, coduri construite în grupuri închise de experţi, care, deşi au fost de bună-credinţă, au permis grupurilor de interese să interfereze şi să-şi promoveze sau protejeze interesele financiare".

Totodată, directorul TI a afirmat că Parlamentul este tratat ca "o simplă instituţie de reflecţie, fără un cuvânt real şi ultim pe legile adoptate în această ţară, demonstrată atât în cazul codurilor, cât şi prin apariţia Ordonanţei 61/2009" (pentru modificarea şi completarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative -n.r.).

Un aspect semnalat de TI este "lipsa de decizie şi protecţia acordată conducerii ANI, preşedintelui şi secretarului general, în condiţiile în care această instituţie a deraiat de la standardele statului de drept, transformându-se într-o instituţie de presiune, fără posibilitatea de a avea orice fel de rezultate (în condiţiile în care România este stat membru al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene, niciun organ juridiscţional administrativ nu poate să aibă procedura administrativă de verificare secretizată şi nu poate să adopte decizii fără respectarea dreptului la apărare, justiţia va respinge ab initio din motive de procedură rezultatele oricăror anchete realizate). Această instituţie a fost creată pentru a putea să demonstreze pe fond, prin investigaţii inatacabile, cazurile de îmbogăţire injustă, de conflict de interes sau de incompatibilitate la nivelul administraţiei publice".

"Din păcate, din cauza managementului defectuos, este posibil ca persoane care cu adevărat şi-au ascuns averile sau au exercitat atribuţiile funcţiei în condiţii de incompatibilitate sau conflict de interese să fie scăpaţi chiar de ANI, prin investigaţii viciate împotriva lor", a mai declarat Alistar.

De asemenea, directorul TI România a făcut referire la politizarea excesivă a sistemului administraţiei publice prin schimbarea în forţă a înalţilor funcţionari publici, în special la nivelul prefecturilor cu persoane fără experienţă în administraţia publică sau numirea şefilor serviciilor deconcentrate ale ministerelor pe criterii politice, care relevă, astfel, "lipsa de interes faţă de corecta, independenta şi eficienta funcţionare a administraţiei publice, plătite din banii publici".

În opinia lui Victor Alistar, ca răspuns la aceste puncte de vedere şi la modul critic în care organizaţia Transparency International România a înţeles să tragă semne de alarmă privind erori în gestiunea intereselor publice, "s-a declanşat o adevărată campanie împotriva acestei organizaţii şi a reprezentanţilor ei, care este fără precedent şi nu poate fi comparată cu o alta anterioară, contra unei alte organizaţii".

Potrivit sursei citate, strategia acestei campanii a fost de a reduce impactul criticilor organizaţiei în societate, folosindu-se mecanismul simplu "Uite cine vorbeşte!".

Victor Alistar a subliniat faptul că Transparency International România a avut "un rol deosebit de important în efortul de integrare al României prin asistenţa tehnică acordată şi activităţile de advocacy pentru design-ul politicilor în domeniul combaterii corupţiei".

Acesta a adăugat că TI România va continu să-şi îndeplinească misiunea organizaţională, păstrându-şi independenţa politică în spiritul valorilor mişcării Transparency International şi respinge cu tărie orice atacuri la adresa organizaţiei.



comentează şi tu Momentan sunt 6 comentarii
Taguri:
TI ,
ANI ,
stat de drept ,
victor alistar
COMENTARII
  • @elf @ 27 iun 2009

    cauta pe registrul asociatiilor si fundatiilor de pe site-ul ministerului justitiei!o sa fii surprins

  • @Elf 27 iun 2009

    am citit aberatia asta cu nu exista transparency romania si in alte ziare. uitati-va domne pe ***.transparency.org si o gasiti acolo. pai se confunda cu institutia ca in afara de el si de colegul din cni, atacat de conducerea ani, nu am mai auzit de nimeni de la ongul anticoruptie si cand mai vad si prostia cu transparency romania nu exista, incep sa cred ca poate o fi un gram de adevar. daca mai pui si ca ministrii afla de la radio ca sunt cercetati de ani si ca presedintele ani este acuzat de diverse si chiar de transaprency, ceea ce nu prea este normal, zic eu, nu stiu ce sa mai cred.

  • Oengistu' 26 iun 2009

    auzi nea victoras!pai vad ca toata lumea te ataca pe tine! revista 22, academia catavencu bloguri!pai nu sunt astea ziarele societatii civile?!cum e draga ca eu nu mai inteleg nimic!

    dl victor alistar, directorul transparency international (ti) românia, a intrat în vizorul agenå£iei naå£ionale pentru integritate, care consideräƒ cäƒ dl alistar åŸi soå£ia acestuia au probleme cu depunerea åŸi conå£inutul declaraå£iei de avere. ca reacå£ie, consiliul director ti românia consideräƒ cäƒ acuzaå£iile sunt din pricina problemelor pe care organizaå£ia le-ar fi sesizat la conducerea agenå£iei. (episodul, pe scurt, in hotnews.) episodul acesta aratäƒ cel puå£in trei probleme ale ti românia åŸi directorului ei.

    1. prima mea reacå£ie când am citit articolul a fost säƒ cred cäƒ e vorba de o neînå£elegere. agenå£ia naå£ionaläƒ de integritate e o instituå£ie anti-corupå£ie åŸi are, între altele, rolul de a proteja bugetul de stat verificând averile celor care au control asupra banului public. în condiå£iile astea, eu nu puteam nicicum säƒ înå£eleg pe ce temei e cercetatäƒ averea unei persoane private, directorul unei asociaå£ii private. m-am läƒmurit imediat, dl alistar nu a fost obligat säƒ-åŸi depunäƒ declaraå£ia de avere în calitatea de director ti românia, ci, conform legii, în calitate de expert la agenå£ia naå£ionaläƒ a funcå£ionarilor publici.
    caz în care se pune întrebarea, de ce a cumulat cele douäƒ calitäƒå£i? e o problemäƒ aici. ti e o asociaå£ie a societäƒå£ii civile al cäƒrei scop e lupta împotriva corupå£iei, ceea ce o situeazäƒ, de obicei åŸi natural, în opoziå£ie cu autoritäƒå£ile publice. este cel puå£in neobiåŸnuit ca tocmai directorul unei astfel de asociaå£ii säƒ fie în acelaåŸi timp åŸi parte a autoritäƒå£ilor pe care asociaå£ia lui le supravegheazäƒ! dacäƒ ar fi existat probleme de integritate la anfp, aåŸa cum sunt cele acuzate de ti chiar la ani? în ce calitate ar fi acå£ionat dl alistar, de director ti sau de angajat anfp? întrebarea e retoricäƒ, oricum. dacäƒ directorul unei asociaå£ii anti-corupå£ie nu vede probleme în a se situa într-un astfel de conflict de interese, atunci ce pretenå£ii säƒ avem de la oricine altcineva?!
    2. e o problemäƒ cu comunicatul ti, poate una greu detectabiläƒ, nu pentru cäƒ ar fi minoräƒ, ci pentru cäƒ porneåŸte de la un fel de cutumäƒ generalizatäƒ la noi. ceea ce n-o face säƒ fie mai puå£in problematicäƒ decât este, din conträƒ. mäƒ refer la suprapunerea care existäƒ între o instituå£ie, fie cäƒ vorbim de partid, de asociaå£ie a societäƒå£ii civile sau de instituå£ie publicäƒ, åŸi liderul ei de la un moment dat. ar trebui säƒ existe o linie de demarcaå£ie îndeajuns de claräƒ, dar ea lipseåŸte adesea cu totul. iar asta face ca, în loc ca liderul unei instituå£ii, în primul rând, säƒ lucreze spre binele ei, säƒ se întâmple exact contrariul. o problemäƒ enormäƒ la nivel de culturäƒ instituå£ionaläƒ åŸi publicäƒ, problemäƒ care genereazäƒ la rândul ei corupå£ie åŸi släƒbiciune instituå£ionaläƒ.
    ti românia, mäƒ tem, nu face excepå£ie. citesc åŸi recitesc comunicatul ani. fie cäƒ agenå£ia are dreptate în ceea ce pretinde, fie cäƒ nu, lucrurile sunt îndeajuns de clare într-o anumitäƒ privinå£äƒ: acå£iunea ei priveåŸte persoana privatäƒ victor alistar, pornind de la calitatea acesteia de angajat al agenå£iei naå£ionale a funcå£ionarilor publici. agenå£ia nu se referäƒ la niciun fel de probleme pe care le-ar avea cu directorul ti românia (adicäƒ, cu dl alistar în aceastäƒ calitate) åŸi cu atât mai puå£in la asociaå£ie în sine. ea nu e menå£ionatäƒ, nu e nici mäƒcar sugeratäƒ. åži atunci, care e noima acestui comunicat? de ce ti românia ia iniå£iativa(!) de a trimite presei o astfel de luare de poziå£ie împotriva ani? sunt convins cäƒ dl alistar poate säƒ räƒspundäƒ în aceastäƒ chestiune pentru el însuåŸi åŸi în nume propriu; mai mult, sunt convins cäƒ ar trebui s-o facäƒ. åži atunci de ce simte ti românia nevoia s-o facäƒ pentru el?
    3. în fine, ultima problemäƒ este cu conå£inutul acestui comunicat. åži aceastäƒ problemäƒ e posibil säƒ fie greu detectabiläƒ, din acelaåŸi motiv: urmeazäƒ dupäƒ un tipic, dupäƒ o cutumäƒ generalizatäƒ în sistemul nostru. tipic åŸi cutumäƒ pe care, dacäƒ ar fi credincioasäƒ misiunii ei, ti românia ar trebui säƒ lupte energic säƒ le schimbe. reacå£ia evitäƒ problema de fond, iar celui care pune problema i se face proces de intenå£ie åŸi e atacat. iar faptul cäƒ atât intenå£ia ar putea fi corect identificatäƒ åŸi cäƒ atacul ar putea fi temeinic nu fac ca acest gen de reacå£ie säƒ fie corect.
    observaå£i o exemplificare limpede la ce spuneam în comunicatul de la ti românia. habar n-am dacäƒ ani a reacå£ionat din räƒzbunare la adresa dlui alistar, de asemenea sunt convins cäƒ ani are probleme la nivelul conducerii, de altfel am åŸi scris despre asta. însäƒ asta nu schimbäƒ cu nimic fondul problemei, fond pe care comunicatul ti românia îl ocoleåŸte. ani a adus câteva acuzaå£ii foarte explicite: åŸi anume cäƒ dl alistar åŸi-a depus târziu declaraå£ia de avere, cäƒ existäƒ neconcordanå£e între declaraå£ia sa åŸi cea a soå£iei etc. sunt reale sau nu acuzaå£iile? de vreme ce vorbim de date concrete åŸi de documente palpabile, ar trebui säƒ fie uåŸoaräƒ demontarea unor acuzaå£ii nefondate. or, tot ce afläƒm e cäƒ ti românia a fäƒcut analize åŸi a primit confirmäƒri concluzia fiind cäƒ, citez “nu o conduitäƒ reprobabiläƒ a directorului executiv a declanåŸat acuzaå£iile de presäƒ, ci tocmai poziå£ia fermäƒ a ti românia, reprezentatäƒ de directorul executiv, faå£äƒ de problemele de integritate la nivelul conducerii ani”. foarte transparent, ce säƒ spun! ce analize a fäƒcut? ce i s-a confirmat? putem afla? putem åŸti pe ce bazäƒ e adusäƒ o astfel de acuzaå£ie la adresa ani?
    cum spuneam, prin reacå£ia asta asociaå£ia ti românia lasäƒ la o parte partea cu “ti” åŸi se apropie de acel “specific naå£ional” pe care l-am criticat aici, åŸi pe care ar trebui säƒ-l critice åŸi ea. poate cel mai bun exemplu ar fi o paraleläƒ între ea åŸi cea a protagonistului altui scandal care å£ine prima paginäƒ zilele astea: acuzatäƒ cäƒ ar fi tocat banul public, reacå£ia dnei ministru iacob-ridzi este de a ocoli acuzaå£iile åŸi a acuza la rândul ei “campania de denigrare” pusäƒ la cale împotriva ei de adversari care nu ar fi cu nimic mai buni. mäƒ întreb ce reacå£ie are ti românia faå£äƒ de acest scandal.

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMǍ Nu existǎ articole similare
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa