ANALIZĂ: Bucureşti - capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Peste 180 de clădiri, catalogate drept "pericol public" la CUTREMUR. Doar 18 imobile au fost consolidate în 14 ani

Bucureştiul are 183 de clădiri care reprezintă pericol public în caz de cutremur, iar în ultimii 14 ani au fost consolidate doar 18 astfel de imobile, multe teatre sau săli de spectacol fiind în pericol pentru că proprietarii refuză consolidarea, arată municipalitatea, la solicitarea MEDIAFAX.

2833 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Bucureşti - capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Peste 180 de clădiri, catalogate drept "pericol public" la CUTREMUR. Doar 18 imobile au fost consolidate în 14 ani

ANALIZĂ: Bucureşti - capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Peste 180 de clădiri, catalogate drept "pericol public" la CUTREMUR. Doar 18 imobile au fost consolidate în 14 ani (Imagine: Thomas dan/Mediafax Foto)

În Capitală sunt 366 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 reprezintă pericol public, alte 306 imobile fiind în clasa II de risc seismic, arată Primăria Municipiului Bucureşti, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

Prin programul prevăzut de Ordonanţa de Guvern nr. 20/1994, în perioada 2002-2012 au fost executate şi finalizate lucrările de consolidare la 14 clădiri, iar în 2013-2015 au fost finalizate alte patru clădiri. Alte 35 de clădiri au fost consolidate din surse proprii ale proprietarilor, iar la trei imobile sunt şantiere deschise, a precizat sursa citată.

O sută de şcoli au fost consolidate în cadrul programului "Reabilitarea Infrastructurii Educaţionale din Bucureşti", confinanţat de Banca Europeană de Investiţii.

De asemenea, au fost consolidate monumente istorice de interes public, printre care Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, sediul vechi al Primăriei Capitalei şi Centrul unic de informare de pe bulevardul Elisabeta. În prezent, sunt în derulare proiecte de consolidare la Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" şi la Muzeul "Nicolae Minovici".

În Centrul Istoric, pe baza documentelor proprietarilor prevăzute de lege, Primăria Capitalei are în program contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la trei clădiri. Pentru alte două imobile, proiectele de consolidare sunt în curs de elaborare, iar pentru încă o clădire urmează contractarea proiectării lucrărilor de consolidare, a precizat Primăria Capitalei, în răspunsul transmis MEDIAFAX.

În cazul altor zece clădiri din Centrul Istoric, care necesită consolidare şi care se află în proprietatea statului, au fost elaborate studii şi expertize, urmând să se decidă în Consiliul General dacă finanţarea se va face din bugetul local sau în parteneriat public-privat.

În ceea ce priveşte teatrele din Capitală, municipalitatea precizează că Teatrul "Constantin Tănase", aflat pe Calea Victoriei nr. 33-35, a fost consolidat numai cu acordul şi împreună cu proprietarii locuinţelor situate deasupra spaţiului aferent teatrului.

Reprezentanţii municipalităţii susţin însă că, din punct de vedere tehnic şi juridic, în aceeaşi situaţie se află şi alte teatre şi spaţii publice, iar fără acordul tuturor proprietarilor, în condiţiile legale actuale, nu se pot face lucrări de consolidare.

În cazul Teatrului Nottara, care începând de luni şi-a suspendat toate spectacolele şi evenimentele programate în sălile din sediul de pe bulevardul Magheru nr. 20, pe termen nedefinit, Primăria Capitalei arată că această clădire nu a putut fi consolidată, în condiţiile în care proprietarii refuză categoric consolidarea.

"Decizia de intervenţie ce revine fiecărui proprietar conduce la dificultăţi în luarea măsurilor de punere în siguranţă. Instituţia noastră a acţionat conform legislaţiei, însă toate acţiunile noastre au avut ca răspuns refuzul categoric al acestor proprietari", a precizat municipalitatea.

Într-un anunţ publicat pe site-ul Teatrului Nottara, spectatorii sunt informaţi că, în urma modificărilor aduse OG 20/1994, intrate în vigoare în acceastă săptămână, instituţia este obligată să dispună suspendarea organizării tuturor spectacolelor şi evenimentelor programate în sălile situate în bulevardul Magheru. De asemenea, în anunţ se arată că teatrul a depus şi va depune la toate autorităţile competente toate diligenţele necesare pentru rezolvarea de urgenţă a acestei situaţii, solicitând Primăriei Municipiului Bucureşti, în subordinea căreia se află, inclusiv punerea la dispoziţie a unui alt spaţiu, în vederea susţinerii temporare a reprezentaţiilor

Primăria Capitalei a arătat că, în acest moment, se caută o soluţie pentru identificarea unui spaţiu în care Teatrul Nottara să îşi poată desfăşura activitatea.

Municipalitatea a precizat că are în execuţie, în prezent, lucrări de consolidare la Teatrul Ion Creangă şi la Teatrul Evreiesc, ambele având sedii în clădiri care au numai această destinaţie.

 

Lucrările de consolidare la o clădire cu risc seismic pot începe numai dacă există acordul tuturor proprietarilor

Legislaţia în vigoare prevede că orice clădire expertizată tehnic şi încadrată în clasa I de risc seismic trebuie semnalizată cu panou de avertizare - "bulina roşie", obligaţie care intră în atribuţiile proprietarilor clădirii respective, precum şi ale primăriilor de sector.

Pentru a începe lucrările de consolidare la o clădire cu risc seismis este necesar acordul tuturor proprietarilor. Pe perioada execuţiei, locatarii din imobilele la care se execută lucrări de consolidare pot fi mutaţi în locuinţe de necesitate, la solicitarea acestora. De asemenea, măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor trebuie luate de către proprietari, persoane fizice sau juridice, sau asociaţii de proprietari.

"Proprietarii, indiferent de forma de proprietate, din orice tip de clădire, au obligaţia de a acţiona pentru expertizarea tehnică. Dintre aceştia, proprietarii care nu îşi permit să suporte cheltuielile unei expertize tehnice şi care deţin clădiri mai mari de P+3 etaje şi care adăpostesc aglomerări de persoane (mai mult de 10 apartamente şi/sau spaţii publice mai mari de 50 m) pot solicita instituţiei noastre contractarea expertizării tehnice, în baza documentelor prevăzute în aceste norme. Precizăm că persoanele juridice care deţin spaţii în aceste clădiri vor asigura finanţarea cheltuielilor din sursa lor proprie", a mai arătat municipalitatea, în răspunsul transmis agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit prevederilor OG 20/1994, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea, în cotă parte indiviză din proprietatea comună a cheltuielilor privind execuţia lucrărilor de intervenţie, este asigurată din alocaţii de la bugetul statului pentru locuinţele aflate în proprietatea persoanelor fizice, cu recuperarea în 25 de ani de la terminarea lucrărilor, rată fixă fără dobândă, pentru spaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea primăriei, de la bugetul local, din sursele proprii ale proprietarilor spaţiilor cu altă destinaţie decât locuinţa.

Proprietarii locuinţelor pot beneficia de scutire de la plata ratelor pe perioada în care veniturile, pe membru de familie, sunt sub salariul mediu net pe economie.

În anul 1998, pentru prima dată, a fost aprobat Programul de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru construcţiile existente, încadrate în clasa I de risc seismic, cu peste P+4 etaje, construite înainte de 1940. Programul cuprindea atunci opt clădiri, pentru care au fost contractate servicii de proiectare. În următorii doi ani, 1999-2000, alte opt clădiri au fost incluse în programe anuale pentru proiectarea lucrărilor de consolidare.

Proiectele de consolidare au fost elaborate, avizate şi aprobate, până în anul 2000, doar pentru unele clădiri, întrucât proprietarii s-au răzgândit pe parcurs, din cauza soluţiei propuse sau din alte motive.

În anul 2001, OG 20/1994 a fost modificată şi completată prin Legea 460, fiind aprobate noi norme metodologice de aplicare a acesteia, valabile şi în prezent, care prevăd depunerea de către proprietari a declaraţiilor privind acordul pentru consolidare, în forma notarială, precum şi instituirea ipotecii legale a statului. Această situaţie a condus la refuzul altor proprietari cu privire la continuarea acţiunilor, respectiv execuţia lucrărilor de consolidare.

Municipalitatea a precizat că abia în anul 2001 au fost organizate primele licitaţii pentru contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare. Dintre cele 16 proiecte, contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare a fost posibilă doar pentru cinci clădiri, în 2002. În cazul celorlalte clădiri, unele sunt în diferite faze de proiectare, iar pentru altele, proprietarii au refuzat continuarea acţiunilor sau depunerea declaraţiilor în forma notarială.

 

Bucureştiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa şi ocupă locul zece la nivel mondial

Potrivit datelor prezentate de municipalitate la începutul anului, în Capitală sunt 113.863 de imobile, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinaţie majoritară de locuit, au fost expertizate 2.523 de clădiri şi s-a constatat că 183 de imobile se înscriu în categoria de risc I - pericol public, dintre care peste 92 la sută au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi prin cutremurele majore de după 1940.

În funcţie de regimul de înălţime, aceste imobile se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7 la sută), 46 de clădiri au peste opt etaje (24 la sută) şi 59 au sub patru etaje (31,05).

Majoritatea specialiştilor consideră că cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismică din 1978 şi se împart în clădiri înalte sau de înălţime medie, construite înainte de 1945 şi clădiri înalte sau de înălţime medie, construite după 45, dar înainte de cutremurul din 77.

Primăria Capitalei a notificat proprietarii din peste 370 de imobile cu privire la obligaţiile lor legale pentru reducerea riscului seismic şi în ultimii doi ani a trimis propuneri de modificare substanţială a programului de consolidare către Guvernul, acestea vizând inclusiv posibilitatea acţionarii în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, procesul de consolidare şi scoaterea acestora din programul naţional, urmând ca aceştia să-şi plătească în timp real consolidarea proprietăţii fără a beneficia de împrumutul fără dobândă.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici