ANALIZĂ: "Fighting Falcon" şi cerul "RO", o aventură strategică în desfăşurare | VIDEO

Şase supersonice F-16 Fighting Falcon purtând pe fuselaj cercurile concentrice roşu-galben-albastru aterizau acum un an, cam pe vremea asta, pe pista Bazei 86 Borcea a Forţelor Aeriene Române (FAR). Anul acesta, tot pe vremea asta vor mai ateriza încă trei.

2097 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: "Fighting Falcon" şi cerul "RO", o aventură strategică în desfăşurare | VIDEO

ANALIZĂ: "Fighting Falcon" şi cerul "RO", o aventură strategică în desfăşurare | VIDEO

Era începutul punerii în operă a unei aventuri de înoire - în egală măsură afacere strategică cu "scoruri" pe măsură - care este doar o tranziţie spre "împodobirea"cu avioane de generaţia a cincea, ceea ce ar duce Aviaţia Militară română, e drept cu întârziere, undeva în lumea bună din afară. Asemenea, era şi sfârşitul epocii MIG, în diverse ipostaze.

F-16 din serviciul FAR (deocamdată 12, fiind prevăzută cumpărarea a încă 36) nu sunt nou-nouţe, costul supersonicelor în cutie şi cu funde festive fiind prohibit pentru noi (şi aşa cele cumpărate costă 628 de milioane de euro cu TVA), asupra stării lor iscându-se inevitabil discuţii despre cât de "vechi" sau de "mâna a doua" ar fi.

TITLURILE ZILEI

"Vechi" se traduce prin "aflat în serviciu". În servicu au fost la Forţele Aeriene Portugheze, fiind parte a unui excedent şi revitalizarea lor - respectiv modernizarea şi repararea capitală a motoarelor - permit o perioada de exploatare de minim douăzeci de ani, cu resurse de zbor în medie de peste 4.500 de ore fiecare. De altfel, fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc rezuma la acea vreme: "Urmărim să achiziţionăm din excedentul disponibil al unor aliaţi aparatură care este în resurse, este performantă, este operaţională. Nu pot să subscriu la etichetarea lor ca fiind de mâna a doua".

Pattern-ul lui F-16 arată un avion de vânătoare interoperabil cu cele din NATO, testat în lupta aeriană, cu o anvergură a aripilor de 9,4 metri, o lungime de 15,1 metri, înălţimea de 5,1 metri şi o greutate în configuraţia de luptă de 11,5 tone, cu dublă sau simplă comandă. Atinge o viteză maximă de 2180 km/h la o înălţime de 11.000 de metri, având o autonomie de 4.400 de kilometri (cu rezervoare suplimentare). Prima realimentare în zbor pe teritoriul naţional a fost făcu în acest an de către piloţii Escadrilei 53 Vânătoare. Autonomia de zbor este de aproximativ trei ore, iar după realimentarea în aer, proces care durează câteva minute, timpul de zbor creşte cu două ore.F-16 se află în dotarea a 27 de ţări, dintre care 10 sunt membre NATO.

F-16, dragostea lor

Fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul premier Victor Ponta au trăit experienţe personale cu F-16.

În iarna lui 2014, aflat într-o vizită de stat în Turcia, preşedintele Băsescu a pilotat un avion F-16 asupra căruia s-a tras dintr-o aeronavă inamică. Evident, într-un simulator al Centrului naţional turc pentru instruirea piloţilor acestui tip de avion. Cu toată îndrumarea competentă a oficialilor militari ai ţării gazdă, asupra avionului pe care îl pilota preşedintele român "s-a tras". "Într-o aeronavă reală aş fi mort acum", spunea râzând Băsescu.

Fostul premier Victor Ponta a avut parte de un zbor "pe viu" în F-16, într-o zi de primăvară, în acelaşi an, la exerciţiul Dacian Viper, de la Câmpia Turzii. "Am fost mândru când am putut să mă dau jos şi să merg drept", şi-a descris starea fostul premier, după ce a revenit pe pământ. Ponta, care a zburat într-un model cu dubla comandă, pilotul principal fiind americanul Dustin "Yoggi" Brown a fost întrebat dacă a avut acces şi la manşa avionului, el a răspuns afirmativ, precizând că singurul lucru la care nu a avut acces a fost "cârligul de catapultare". "Asta mai lipsea, vă daţi seama.Nu e ceva foarte simplu", spunea Ponta.

Oamenii supersonicelor

"Spaţiul ţării noastre trebuie apărat şi dacă este nevoie să îl apărăm o s-o facem", spunea acum trei ani locotenent-comandorul Mihăiţă Marin de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. El a făcut parte din primul detaşament românesc, de 23 de ofiţeri şi maiştri militari din Forţele Aeriene: piloţi, tehnicieni, ingineri şi specialişti în planificare care s-au pregătit pentru trecerea pe F-16 la Baza 5 Aeriană din Monte Real (Portugalia). Aveau să fie peste 80, pe durata a doi ani. Nivelul de instruire minim era de 200 de ore pe avion.

Însă nu acesta a fost "momentul zero": "Procesul nostru de pregătire a început de mult timp, se desfăşoară deja de doi-trei ani pentru acest program de trecere. Avionul MIG 21 Lancer a fost modernizat tocmai în perspectiva de a oferi o platformă similară de antrenament a piloţilor şi consider că în acest moment toţi suntem foarte bine pregătiţi pentru a executa trecerea pe avionul F-16", spunea pilotul de la Câmpia Turzii.

Ghici cu ce mai vine la cină "tatăl" Lockheed Martin ?

Foarte recenta ultimă vizită în România a delegaţiei concernului aero-spaţial Lockheed Martin în România, din luna august, s-a încheiat ceţos, doar cu "va urma". Nu au fost semnări, parafări, ci doar discuţii apreciate drept fructuoase. Până să aterizeze pe o pistă românească şi celelalte F-16 (lotul total este de 12, contra a 628 de milioane de euro, care erau plătibile în perioada 2013-2017), Lockheed Martin - "tatăl" lui F-16, dar şi al lui Trident, P-3 Orion, F-22 Raptor, F-35, Hercules C-130 - va livra un pachet de simulatoare SciosTrain şi servicii de suport logistic. "Aşteptăm cu nerăbdare să oferim sprijin pentru misiunile flotei de avioane a României şi capacităţi avansate de formare pentru consolidarea apărării naţionale", spunea la momentul anunţului Sandy Samuel, vicepreşedinte în Lockheed Martin. Livrarea este prevăzută pentru 2019.

De altfel, România a fost mereu o destinaţie profitabilă pentru concern.

În 1996, cea mai importantă realizare a sa în regiunea Europei Centrale şi de Est a constituito obţinerea a două contracte în România. Primul dintre acestea, în valoare de 82 milioane dolari, se referă la vînzarea a cinci sisteme radar de tipul FPS-117. România a semnat atunci un contract în valoare de 6,5 milioane dolari cu firma Lockheed Martin privind asistenţa tehnică a celor patru avioane de transport militar de tipul C130 Hercules, primite de la guvernul american

În 2008, concernul se declarase interesat şi de Avioane Craiova, dar nu în ideea privatizării, ci a producerii de avioane de scurt-curier particulare.

Şi noul ministru al Apărării Mihai Fifor s-a întâlnit săptămâna trecută la Washington cu reprezentanţii lui Lockheed Martin, însă într-un cerc mai larg, care a inclus Raytheon şi Bell Helicopters. După tradiţionala deja fluturare a angjamentului de a cheltui 2 la sută din PIB pentru apărare naţională, ministrul i-a invitat pe participanţi să investească în România, subliniind "importanţa transferului de tehnologie şi de know-how către industria naţională de apărare în interesul securităţii regionale şi internaţionale".

Întălnirea a venit imediat după cea cu secretarul american al Apărării James Mattis (un fost general din Marine Corps), unde - conform unei referiri precise dintr-un comunicat al Ministerului român al Apărării, redactat într-o perfectă limbă de lemn - a fost adus "în discuţie stadiul cooperării în domeniul achiziţiilor, programul Avion Multirol fiind un exemplu concret care fundamentează definitoriu Parteneriatul Strategic România-SUA". În subtext: parteneriatul strategic poate fi dus deocamdată numai pe aripile lui F-16 şi apoi F-35.

La începuturi au fost cinci doritori

Acum şapte ani, Ministerul Apărării lua in calcul varianta cumpărării de avioane în uz disponibile în excedent la alte armate.

La acea vreme, analiza caracteristicilor tehnico-economice ale celor mai performante avioane multirol a determinat identificarea a cinci tipuri care satisfaceau cerinţele operaţionale elaborate de Apărare. Era vorba despre F-16 - Lockheed Martin, SUA, JAS-39 Gripen - SAAB, Suedia, Eurofighter Typhoon - consorţiu Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania, F-18 - Boeing, SUA şi Rafale - Dassault Aviation, Franţa.

Însă preferinţa pentru F-16 fusese exprimată declarativ, pe surse şi oficial, cu ceva timp înainte. F-16 era văzut ca o etapă în trecerea către dotarea cu F-35, văzut ca supersonicul "ţărilor NATO" începând cu 2018 şi o cale către interoperabilitate, adică spre eliminarea izolării aeriene faţă de Alianţă. În final, previzibil, competiţia a fost adjudecată de concernul american. Restul e istorie.

Anterior "epocii" F-16, România s-a achitat de "obligaţiile" aeriene faţă de NATO cu avioanele de vânătoare MIG 21 LanceR, cărora Aerostar Bacău le-a "prelungit viaţa", prin reparaţii capitale la motoare şi echipamentele componente.

Ah, acest offset! sau "noi cu ce ne-am ales?"

Oarecum firesc, beneficiile pentru România ale dotarii cu F-16 au stârnit dispute.

Sunt păreri de felul celei exprimate de blogger-ul şi economistul Dan Diaconu: "O să încep cu cea mai criticată achiziţie: cea a avioanelor F16. Cu ce ne-am ales? Am spus de-atâtea ori că nu sunt decât fiare vechi. Are cineva vreo opinie contrară? F16 este un avion care nu se mai fabrică, depăşit moral şi pentru care am plătit un purcoi de bani. Mai mult, banii ăia i-am dat direct, fără niciun contract de offset. Nicăieri pe lumea asta nu se face aşa ceva! La noi s-a putut, doar reprezentantul Portugaliei alături de americani au fost cei care i-au salvat c...l lui Băsescu!".

Mai mult, acesta l-a acuzat pe fostul premier Dacian Cioloş: "România avea o lege a offset-ului care obliga întoarcerea în economia locală a cel puţin 80% din banii cheltuiţi pe înarmare. Privind în jurul nostru asta înseamna că aveam una dintre cele mai laxe reglementări din zonă. Chiar şi aşa se pare că s-a considerat prea mult! Patrihoţii întronizaţi la putere prin lovitura de stat dată cu ocazia «fenomenului Colectiv», conduşi de agentul Cioloş, au distrus legea care instituia obligativitatea offset-ului, permiţând cheltuieli cu înarmarea fără ca niciun ban să nu mai fie reinvestit în economia locală. O hoţie pe faţă care are ca efect direct sărăcirea accelerată a noastră prin intermediul cheltuielilor cu înarmarea.".

Fostul premier Dacian Cioloş a explicat/comentat/ remarcat pentru MEDIAFAX: "Trebuie să recunosc că nu am ştiut detaliile acestea atunci când au venit în guvern cu modificările. Ştiu însă că offset-ul, oricât de obligatoriu a fost prin lege, nu se putea folosi.De altfel.cred că nu s-a folosit niciodată.Contractele pe care le-am negociat noi anul trecut au avut toate, subliniez toate, componente de impact pozitiv pe economia românească. Pe de altă parte, legislaţia actuală, care prevede negocieri <gov to gov> lasă marjă guvernului să negocieze cel mai bun contract pentru interesul ţării. Dar asta presupune să ai guvern responsabil, care să gândească la interesul ţării şi nu la propriul comision. Cum spuneam, chiar cu legislaţia care prevedea obligativitatea offset-ului, tot nu s-au negociat astfel de contracte".

Exceptarea de la offset a contractelor «gov to gov» este statuată prin Legea 20/2013 de aprobare a OUG 189 privind offset-ul (articolul 5.1). Prin OUG 57 a fost adresată urgenţa contractării cu NCIA (organizaţii internaţionale) şi doar reluată exceptarea pentru «gov to gov».

Dar dincolo de afacere în sine: "Intrarea României în grupul F-16 nu este doar o simplă formulă retorică. Este în mod evident un act cu certe valenţe politice şi strategice şi cu reverberaţii la nivelul întregii regiuni din care facem parte. Intrarea României în grupul F-16 înseamnă şi asigurarea tranziţiei către avionul multirol de a cincea generaţie F-35, avionul viitorului. Sunt încredinţat că acordurile încheiate de guvernul român cu cel al Portugaliei şi al Statelor Unite vor reprezenta cea mai bună opţiune pentru dotarea Forţelor Aeriene Române cu avioane performante, care permit efectuarea de misiuni în concordanţă cu conceptele moderne de operare, dovedite a fi fiabile în condiţii reale de luptă, atât în context NATO cât şi în context mai larg, internaţional" (ambasadorul Mihnea Motoc, ministrul Apărării în perioada 2015-2017).

Epilog: O întâmplare cu un general român şi cu un F-16

În primăvara lui 2010, şeful de atunci al aviaţiei militare, generalul-maior, cu două stele Ion Aurel Stanciu a stârnit râsete la expoziţia internaţională Black Sea Defense & Aerospace (BSDA), de la Romaero pentru că nu a ştiut să se urce corect într-un F-16.

"Abordând" greşit supersonicul, generalul, pilot militar, a rămas cu picioarele în afara carlingii.

Altfel, generalul a lăudat F-16, dar şi a spus preferinţa armatei se îndreaptă totuşi spre Joint Strike Fighter, adică supersonicele F-35. Ale aceluiaşi Lockheed Martin.



 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici