Autorul triplului asasinat din Calea Giuleşti, condamnat definitiv la detenţie pe viaţă

• Social

  • Jaf armat la o casă de pariuri sportive din Mangalia 23:04
  • Zăpada din Capitală, depozitată în 17 locuri şi 200 de canale mari colectoare ale Apa Nova 22:56
  • Risc însemnat de avalanşe şi trasee închise în Masivul Bucegi 21:33
  • Toate drumurile din judeţul Prahova au fost redeschise circulaţiei 21:27
  • Sibiu: Atenţionare privind intensificări ale vântului, pentru următoarele două zile 20:39

Hotărârea ICCJ este definitivă, elveţianul urmând să-şi ispăşească pedeapsa în România.

În pledoaria de final a procesului, avocatul lui Sgueglia a arătat că cel pe care îl apără nu merită condamnat la închisoare pe viaţă, precizând că şi Alina Marilena Pantazi, prietena şi victima acestuia, a greşit în relaţia pe care o aveau, fapt ce a determinat această violenţă.

În replică, procurorul de şedinţă a arătat că probele administrate în acuzarea lui Sgueglia sunt "consistente" şi dovedesc pe deplin intenţia pe care elveţianul a avut-o la acel moment.

Procurorul a cerut magistraţilor instanţei supreme să menţină decizia Curţii de Apel Bucureşti, prin care condamnarea la 25 de ani de închisoarea, stabilită iniţial de Tribunalul Bucureşti, a fost schimbată cu pedeapsa detenţiei pe viaţă.

În martie 2008, elveţianul Pierre Francois Sgueglia a fost condamnat, în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti, la 25 de ani de detenţie pentru triplul asasinat din Giuleşti, fiind obligat să despăgubească familia celor ucişi cu trei milioane de euro şi să plătească 125 de lei pe lună pensie fetiţei, rămasă fără părinţi din cauza străinului.

Alina Marilena Pantazi, iubita străinului, în vârstă de 23 de ani, soţul acesteia - Valentin, de 35 de ani - şi mama fetei au fost împuşcaţi mortal de Sgueglia, potrivit rechizitoriului.

Elveţianul a venit înarmat la tânără acasă, împuşcându-i pe cei trei, sub ochii fetiţei de patru ani a cuplului Alina şi Valentin Pantazi.

În faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti, anul trecut, elveţianul a afirmat că a cunoscut-o pe Alina Marilena Pantazi, una dintre victimele sale, la clubul unde lucra în Geneva, ca responsabil de securitate, în luna martie 2004, aceasta fiind angajată la acelaşi club ca stripteuză. Elveţianul de origine italiană a spus că între ei a fost "un magentism" din prima clipă şi că s-a îndrăgostit de ea.

Potrivit declaraţiei lui Sgueglia, fata i-ar fi spus că soţul ei o obligă să se prostitueze, pentru a face rost de bani, iar el a convins-o să plece din acel club şi să înceapă o viaţă nouă împreună, în Italia, unde avea o locuinţă. Elveţianul a relatat că, deşi era logodit de opt ani cu o italiancă bogată, cu care urma să se căsătorească, a părăsit-o pentru a rămâne cu Alina.

După ce s-au mutat în Italia, fata vorbea zilnic cu soţul ei despre divorţ. Sgueglia i-a trimis în repetate rânduri bani lui Valentin Pantazi, soţul fetei, însă acesta făcea presiuni asupra lor să primească mai mulţi bani, după cum a spus Sgueglia.

După mai multe luni, Alina Pantazi a început să-i spună că îi lipseşte foarte mult fiica. Astfel, cei doi au venit în România şi au încercat să ia fetiţa cu ei în vacanţă, însă bunicii din partea tatălui nu au fost de acord.

Elveţianul a relatat întrega lor relaţie, chiar şi momentele în care a vrut să se despartă de Alina dând-o afară din casă după ce ea i-a furat bijuterii şi alte obiecte din casă.

Despre sfârşitul anului 2005, Sgueglia a spus că el a vrut să se despartă de Alina, însă ea a insistat să fie împreună şi să ia şi fetiţa cu ei în Elveţia. Acesta a susţinut că Alina i-ar fi cerut, în luna noiembrie, 30.000 de euro ca să-i dea fostului soţ, pentru ca acesta să semneze actele şi astfel să poate lua fetiţa peste graniţă.

Conform afirmaţiei elveţianului, el a fost de acord să dea banii ceruţi de soţul femeii şi să le ia pe amândouă în Elveţia. Însă, în loc ca Alina să vină cu fostul soţ la întâlnirea stabilită, a venit cu un aşa-zis prieten de familie. Sgueglia i-a dat bărbatului doar 10.000 de euro, urmând să plece cu Alina spre Elveţia şi să ia şi fetiţa peste două săptămâni.

A plecat cu Alina spre Elveţia, însă la ieşirea din Bucureşti femeia a spus că îi e rău, astfel că a fost nevoit să oprească la o farmacie. El a spus că, după ce femeia a intrat în farmacie, a constatat că în bagajele acesteia erau doar haine vechi şi şi-a dat seama că a fost păcălit, astfel că, după ce Alina a dispărut, s-a întors în Elveţia.

După alte câteva zile, Sgueglia s-a întors în România, s-a cazat la hotel şi a petrecut noaptea împreună cu o fată numită Paula. Apoi, şi-a cumpărat o hartă şi a căutat adresa fostului soţ al Alinei. "Am vrut să-i fac rău lui Vali pentru că l-am găsit vinovat de tot ce mi se întâmplase rău, pentru toţi banii pe care i-am dat, pentru tot răul pe care îl făcuse Alinei", a spus atunci elveţianul.

Sgueglia a afirmat că îşi aminteşte doar că poarta lui Valentin Patanzi era verde şi scria numărul 2A. În rest, nu-şi aminteşte decât că a auzit focuri de armă şi că era într-un taxi spre hotel, de unde şi-a luat maşina. Abia când a revenit în România şi a văzut fotografiile de la dosar, şi-a dat seama că acele persoane au murit.

În 3 octombrie 2006, medicii legişti au stabilit că autorul triplului asasinat din Giuleşti avea discernământ la momentul săvârşirii faptei.

Potrivit expertizei medico-legale, elveţianul "nu prezenta tulburări de natură a-i afecta capacitatea psihică de a aprecia consecinţele faptelor sale". Totodată, medicii legişti au respins posibilitatea unei amnezii - fapt invocat de elveţian, chiar şi în timpul reconstituirii - eventuala pierdere a memoriei fiind posibilă doar după săvârşirea faptei.

După asasinat, elveţianul a părăsit România pe la punctul de frontieră Giurgiu, în după-amiza de 4 decembrie 2005.

Autorităţile române au semnalat celor sârbe prezenţa bărbatului pe teritoriul statului vecin, prin intermediul Biroului Naţional Interpol şi al Centrului SECI. Bărbatul a fost depistat şi reţinut în apropiere de Belgrad, după ce nu a oprit la semnalul regulamentar şi a forţat barajul poliţiei.

Cetăţeanul elveţian a fost extrădat de autorităţile sârbe, fiind adus în Capitală, pentru audieri şi pentru confirmarea mandatului emis în lipsă în decembrie 2005. În 21 iulie 2006, elveţianul Pierre Francois Sgueglia şi-a recunoscut faptele în faţa unui judecător al Tribunalului Bucureşti, el fiind judecat în stare de arest.