Bancă de plasmă la Institutul Cantacuzino? Răspunsul autorităţilor: Nu e un obiectiv de dezvoltare a Institutului

Otilia este mama unei fetiţe care suferă de o formă de imunodeficienţă primară. Imunoglobulina, un tratament din plasmă umană, înseamnă pentru ea...viaţă!

„Primeşti anticorpi de la semenii tăi ca să poţi să lupţi cu orice infecţie. Acum avem acces la tratament, dar trăim în continuare cu teama că oricând putem să intrăm într-o nouă criză”, spune Otilia Stanga.

Pacenţii cu afecţiuni imunodeficitare ar putea primi tratamentul la timp. O firmă privată oferă Institutului Cantacuzino toată infrastructura necesară pentru înfiinţarea unei bănci de plasmă umană.  

„Suntem ultima ţară din Uniunea Europeană care nu colectează şi nu stochează plasma pentru fabricarea de medicamente Unu din cinci români are nevoie de-a lungul vieţii de tratamente cu medicamente derivate din plasmă”, explică  Florin Hozoc, CEO-ul firmei care vrea să doneze echipamente pentru banca de plasmă.

Plasma stocată în bancă ar putea fi folosită pentru fabricarea imunoglobulinei anti-covid. S-ar putea stoca însă plasmă şi pentru pacienţii cu boli imunodeficitare, afecţiuni hepatice, cardiace, dar şi alte patologii.

Reprezentanţii MApN refuză însă oferta firmei private.  

„Banca de plasmă convalescentă nu reprezintă un obiectiv de dezvoltare a activităţilor Institutului Cantacuzino“, este răspunsul oferit MEDIAFAX de oficialii MApN.

Ungaria are deja o bancă de plasmă, deşi necesarul de medicamente derivate din plasmă este acolo jumătate faţă de necesarul din România.