Brăţările electronice pot salva sute de femei abuzate de parteneri, dar legea este ignorată de parlamentari

Brăţările electronice de supraveghere ar putea salva sute de femei, victime ale violenţei domestice, spun activiştii pentru drepturile omului, dar un proiect de lege care prevede folosirea lor aşteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari.

Mihaela Olaru, fondatoarea asociaţiei „Viaţa fără violenţă” spune că brăţările electrice ar fi putut salva una dintre femeile abuzate în prima jumătate a anului trecut. Opt mii de victime au obţinut în 2019 ordine de protecţie împotriva partenerilor, dar multe au continuat să fie agresate.

„Această hârtie nu are nicio valoare dacă nu este însoţită de un mijloc de monitorizare, de supraveghere. Câte femei să mai moară ca cei care ar trebui să adopte acest proiect de lege să o facă?”, a spus Mihaela Olaru.

Ea a dat şi un exemplu, în care o mamă şi fiicele ei sunt traumatizate, deşi a fost emis un ordin de protecţie.

„Am ultimul caz foarte grav, unde s-a obţinut ordinul de protecţie atât cu privire la mamă, la fetele ei, trei fete şi părinţii victimei, se derulează de aproximativ trei ani. Normal că agresorul a încălcat ordinul de protecţie. Fetele sunt traumatizate, mama este traumatizată. Nu e viaţă. Nu este viaţă, nu există viaţă”, a mai spus Olaru.

Proiectul de lege care ar permite autorităţilor să folosească brăţările electronice de supraveghere aşteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari. Asta deşi costurile nu sunt deloc mari. Sindicaliştii din penitenciare spun că doar 750 de euro pe an costă operarea unei brăţări de supraveghere.

„Cu costuri minime ai putea să salvezi sute de vieţi în fiecare an în România”, a declarat Alina Gorghiu, senator PNL şi iniţiator al proiectului de lege.

Specialiştii spun că brăţările ar permite localizarea purtătorilor, prin GPS.

„Sunt nişte scule, nişte dispozitive, care pot fi localizate prin GPS, astfel încât purtătorul lor să poată fi localizat oriunde s-ar afla, cu atât mai mult cu cât s-ar apropia de persoana protejată”, susţine Valeriu Şuhan, fost ofiţer de poliţie judiciară.

România a fost condamnată, marţi, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că autorităţile nu au răspuns sesizării unei femei care s-a plâns că soţul a bătut-o şi a ameninţat-o co moartea.

CEDO a stabilit că România se face vinovată de încălcarea art. 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) şi art. 8 (dreptul la respectarea vieţii private, de familie şi a corespondenţei) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Ca urmare, femeia va primi de la statul român suma de 10.000 de euro cu titlu de daune morale.