Bucureştiul - locul I în topul oraşelor poluate din UE

• Social

  • Sorin Blejnar şi Elan Schwartzenberg, audiaţi la Parchet în legătură cu dispariţia lui Codruţ Marta 23:27
  • ICCJ decide în iunie dacă Iacobov şi fosta conducere a Rafo execută pedepsele stabilite de CAB 19:27
  • Chiuariu: Macovei e un manelist al anticorupţiei, în 2005 dorea unificarea DNA cu DIICOT 19:24
  • Accident grav pe DN1: Doi morţi şi mai mulţi răniţi, după ce un microbuz a fost lovit de un autoturism 18:54
  • Olimpici eliminaţi de la bacalaureat. Tentativa de fraudă, descoperită cu ajutorul camerelor de supraveghere 18:22

Topul a fost întocmit în baza unor date adunate în anul 2005, cele colectate ulterioare nefiind încă procesate pentru a putea fi alcătuit un nou clasament.

În aceste condiţii, Bucureştiul a devenit primul oraş din România care a fost dotat cu o reţea de monitorizare a calităţii aerului. Aceasta este alcătuită din opt staţii fixe de monitorizare, trei dintre ele menite să înregistreze posibilele poluări provenite din mediul industrial, două de la traficul rutier şi alte trei fiind staţii "de fond". Acestea sunt amplasate în zonele Lacul Morii (staţie de fond urban), Măgurele (staţie de fond suburban) şi Baloteşti (staţie de fond regional).

Datele colectate de aceste opt staţii fixe pot fi urmărite pe trei panouri de afişaj montate în zone aglomerate din Bucureşti şi pe trei display-uri montate la Primăria Capitalei, la Ministerul Mediului şi la APM Bucureşti.

Staţiile măsoară nivelurile de noxe, de oxizi de sulf, de ozon şi monoxid de carbon, dar pot da date şi despre cantitatea de praf sau plumb din aer. Acestea sunt dotate cu senzori şi cu aparate de măsură şi colectează date de la o înălţime de patru metri faţă de sol. Datele sunt relevante pentru o suprafaţă de trei-patru kilometri pătraţi.

Potrivit datelor colectate de staţiile de monitorizare, principala sursă de poluare a Capitalei o reprezintă traficul rutier, responsabil pentru circa 70 la sută din impurităţile din aer. Centralele electrotermice, industria, şantierele de construcţie şi unele instalaţii de încălzire a locuinţelor particulare ocupă, în ordine, următoarele patru locuri ale clasamentului.

Catrina a declarat că, în Bucureşti, nivelul maxim admis de poluare cu noxe şi praf este depăşit frecvent, existând însă şi cazuri în care nivelurile măsurate impun chiar măsuri urgente, depăşind pragul de alertă reprezentat de dublul nivelului maxim admis.

Astfel, în 11 martie 2008, între orele 21.00 şi 23.00, staţia de monitorizare din Drumul Taberei a indicat o cantitate medie de peste 400 de picograme de dioxid de azot pe metrul cub de aer, cu un vârf de 501, unde valoarea maximă admisă prin lege este de 200, iar pragul de alertă este de 400.

"Conform legii, în atare situaţii trebuie anunţate de urgenţă autorităţile locale care să ia măsuri de revenire la normal într-un interval de maximum trei zile. Am notificat Primăria Capitalei, însă ni s-a răspuns că fenomentul nu a avut întinderea prevăzută de lege pentru a justifica intervenţia de urgenţă", a declarat Catrina.

El a precizat că situaţia din Drumul Taberei a fost favorizată şi de condiţiile meteo din acea zi - fenomenul inversiunii termice şi calmul atmosferic.

Având în vedere calitatea precară a aerului din Capitală, APM Bucureşti a demarat un program prin care, în parteneriat cu autorităţile locale din Bucureşti, dar şi cu sprijin guvernamental, vor fi luate măsuri de scădere a nivelului de poluare. Autoritatea de mediu propune măsuri privind îmbunătăţirea condiţiilor de trafic, dar are în vedere şi combaterea celorlalte surse de poluare.

Planul detaliat de măsuri propuse în acest sens de APM Bucureşti este în dezbatere publică, o formă finală a actului urmând să fie definitivată la începutul lunii mai.