Cât de pregătite sunt autorităţile locale în caz de calamităţi: La Suceava buncărele sunt inundate, iar un spital din Bistriţa, punct strategic NATO, nu poate trata mai mult de 50 de oameni. Care este situaţia în Timişoara, Cluj sau Târgu-Jiu

În Suceava, buncărele sunt inundate, iar instalaţiile electrice, sanitare şi cele de filtrare a aerului nu mai există. Spitalul din Bistriţa, ales ca punct strategic NATO de tratare a militarilor, e pregătit să intervină la accidente colective pentru maxim 50 de persoane.

Share pe Facebook 2499 afişări

Cât de pregătite sunt autorităţile locale în caz de calamităţi: La Suceava buncărele sunt inundate, iar un spital din Bistriţa, punct strategic NATO, nu poate trata mai mult de 50 de oameni. Care este situaţia în Timişoara, Cluj sau Târgu-Jiu

Autorităţile din Suceava nu vor avea unde să se adăpostească în cazul unui pericol, buncărele care ar trebui să protejeze personalul angrenat în coordonarea în situaţii de urgenţă fiind improprii.

Nici în cazul adăposturilor pentru polulaţie situaţie nu este mai bună, la ultimul control făcut de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava pompierii descoperind că în majoritatea adăposturilor instalaţiile electrice, sanitare şi cele de filtrare a aerului nu mai există, o parte din adăposturi sunt inundate şi lipesc elementele de etanşeitate.

În judeţul Suceava există 53 de adăposturi cu o capacitate totală de 8.000 de persoane, din care doar 22 sunt sunt municipiul Suceava şi care pot adăposti doar 3.000 de persoane.

Într-un raport al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Bucovina” Suceava, întocmit după verificările efectuate în teren, pompierii spun că “nu se poate vorbi despre existenţa unui fond de adăpostire suficient, cantitativ şi calitativ la nivelul judeţului (...) Municipiul reşedinţă de judeţ nu beneficiază de un adăpost punct de comandă, iar punctul de comandă existent la nivel judeţean nu răspunde cerinţelor impuse de norme”.

Pe de altă parte, spitalul din Bistriţa a beneficiat în ultimii ani de investiţii de peste 20 milioane de euro, fiind unul dintre cele mai moderne spitale din ţară, iar oficialii NATO au stabilit ca acesta să fie folosit în caz de catasfrofe sau atacuri armate de militarii NATO.

Oficialii NATO au vizitat mai multe spitale din ţară şi au stabilit ca în cazul în care există probleme, iar militarii NATO de pe teritoriul României vor avea nevoie de îngrijiri medicale aceştia vor ajunge la Spitalul de Urgenţă din Bistriţa, care a beneficiat de investiţii majoare în ultimii ani. Proiectele de modernizare continuă însă, spitalul fiind prins într-un nou proiect revoluţionar de modernizarea a secţiei de terapie intensivă şi a secţiei de urgenţe.

Coducerea Spitalului de Urgenţă Bistriţa-Năsăud susţine că personalul de urgenţă este pregătit pentru a interveni în caz de catastrofe, fiind organizate periodic exerciţii şi diferite activităţi.

“În cazul unor accidente, pentru militari NATO, noi le vom pune la dispoziţie toată baza pe care o avem la Bistriţa, unde ei pot veni cu medici şi să ofere îngrijiri medicale militarilor. În caz de accidente colective noi avem un stoc-tampon, putem interveni pentru ajutorarea a 50 de persoane, avem materiale sanitare, medicamente, care sunt pregătite într-o zonă specială pentru a fi folosite în caz de necesitate, pe lânge cele folosite în activitatea curentă. Personalul nostru, din secţia de urgenţe, este cel care va interveni în cazul unor astfel de accidente colective. Avem mai multe planuri de intervenţie - planul alb, planul roşu... În funcţie de gravitate, se activează celula de criză care este coordonată de prefect şi personalul nostru medical intervine în astfel de situaţii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul Spitalului de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, Gabriel Lazany.

Periodic, angajaţii din secţia de urgenţe a spitalului, care este coordonată de SMURD, sunt angrenaţi în diferite activităţi şi exerciţii de intervenţie la dezastre.

În cazul unei catastrofe care ar presupune adăpostirea autorităţilor în spaţiile special amenjate de protecţie de unde să coordoneze situaţia, autorităţile din Bistriţa şi Suceava ar avea seriose probleme: adăpostul de la Bistriţa este gol, iar la Suceava nu există.

În caz de necesitate, în Bistriţa pot fi folosite 100 de adăposturi civile care pot adăposti o treime din populaţia oraşului, respectiv 25.000 de persoane. Dintre acestea, 22 sunt publice, fiind amenajate la parterul unor blocuri sau a unor instituţii publice şi 80 se află la sediile unor societăţi comerciale.

Autorităţile din Bistriţa au investit 150.000 de lei pentru amenajarea unui nou adăpost antiaerian care să găzduiască punctul de comandă al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă. Deşi adăpostul este unul ultramodern, dotat cu sisteme de ventilaţie şi menţinere a vieţii de ultimă generaţie, acesta nu va putea fi folosit deoarece Primăria Bistriţa nu a mai alocat banii necasari dotării adăpostului cu aparatură şi mobilier. Spaţiul de 200 de metri pătraţi ar fi trebuit mobilat, utilat şi dotat cu rezerve de hrană şi apă, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Galaţi

Autorităţile din Galaţi sunţin că sunt pregătite în cazul unui atac aerian, făcând simulări şi pregătiri plecând de la scenariul unui atac nuclear. În Galaţi, sunt sute de spaţii amenajate ca adăposturi permanente sau care pot fi transformate rapid în asftel de refugii. De asemenea, sistemul public de alarmare funcţionează şi este verificat în permanenţă.

”În cazul unui atac aerian de orice tip, la nivelul municipiului Galaţi vor fi folosite 165 de adăposturi speciale şi 3 adăposturi simple. De asemenea, sunt 729 de subsoluri care pot fi folosite pentru protecţia populaţiei. În plus, instituţiile publice şi operatorii economici din Galaţi au şi ei adăposturi care pot fi folosite. În interior sunt asigurate sursele de apă. În Galaţi, ca mijloace de alarmare sunt 4 centrale, 82 de sirene electrice şi 45 de sirene electronice. Acestea sunt testate periodic”, a informat, la solicitarea MEDIAFAX, Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Galaţi.

În cazul unui atac nuclear, toate acţiunile de protecţie a populaţiei sunt coordonate de MApN. Măsurile sunt luate cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. După ce oamenii sunt duşi la adăpost, refugiile sunt aprovizionate cu alimente şi diverse obiecte de la depozitele speciale ale statului. Poziţionarea depozitelor şi lucrurile ţinute în interior sunt considerate secrete de stat.

După un eventual atac nuclear, Direcţia de Sănătate Publică acţionează cu laboratorul de radiaţii şi trebuie să stabilească zonele afectate de atac şi să informeze populaţia.

La Galaţi, mai multe exerciţii de intervenţie în caz de catastrofe s-au desfăşurat în prima jumătate a anului. De asemenea, un exerciţiu de alarmare a populaţiei a avut loc la începutul lunii august.

Târgu-Jiu

Reprezentanţii Primăriei Târgu-Jiu susţin că sunt pregătiţi să facă faţă unei provocări de natură nucleară. În municipiu sunt amenajate 34 de adăposturi, din care două sunt doar pentru oficialităţi. Autorităţile locale anunţă că, în cazul unei situaţii de urgenţă, sunt pregătite rezerve de hrană, având o listă cu magazine care să asigure hrana.

”Avem un număr de 34 de adăposturi de protecţie civilă, la nivelul municipiului Târgu-Jiu. Avem două puncte de comandă, unde se adăpostesc oficialităţile, pentru primar şi prefect. De acolo coordonează activităţile, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. Am demarat o amplă acţiune de verificare a acestora, pentru că multe dintre ele sunt lăsate de izbelişte, dar nu de noi. Noi le-am dat către asociaţiile de proprietari să-şi depoziteze ce are omul prin casă, o bicicletă de exemplu. În schimb, în aceste adăposturi au obligaţia să nu aibă construcţii sudate, rafturi de fier forjat, pentru că, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă, au termen, în 24 de ore, să elibereze tot, ca să adăpostească lumea. Noi le-am dat către asociaţiile de proprietari ca să le întreţină. Unele sunt într-un stadiu extraordinar de bun, altele nu”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Radu Truşcă, inspector superior în cadrul Primăriei Târgu-Jiu, responsabil în domeniul Prevenirii şi Stingerii Incendiilor.

În ceea ce priveşte rezervele de hrană, Truşcă a spus că există o listă cu magazine care, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă, asigură hrana şi toate cele necesare.

”Noi, la Târgu-Jiu, stăm foarte bine, mai ales că avem un sistem de alarmare modern, suntem cred că singurii în Oltenia cu acele sirene montate pe blocuri. Avem în jur de 47 de sisteme de alarmare”, a spus Radu Truşcă.

La nivelul judeţului Gorj sunt 180 de sisteme de alarmare, dintre care 47 în municipiul Târgu-Jiu. Din luna august, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj organizează exerciţii pentru verificarea funcţionării sirenelor de alarmare publică, în prima zi de miercuri a fiecărei luni.

Cluj-Napoca

La nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt înregistrate peste 100 de adăposturi de protecţie civilă, majoritatea situate în subsolurile unor blocuri, cu o capacitate de aproximativ 20.000 de persoane, 5% din populaţia oraşului, construite pentru cazuri de bombardamente, nu şi pentru incidente de natură nucleară.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat corespondentului MEDIAFAX că la nivelul municipiului nu s-a pus niciodată problema construirii unui adăpost anti-nuclear.

”Avem un număr de 113 adăposturi de protecţie civilă, atât în zona centrală, cât şi în cartierele din Cluj-Napoca, majoritatea situate în subsolurile unor blocuri. Au fost construite în perioada comunistă, când erau astfel de temeri. Sunt adăposturi anti-aeriene, care ar putea găzdui aproximativ 20.000 de persoane, 5% din populaţia oraşului, nu avem, însă, niciun adăpost anti-nuclear, nu s-a pus niciodată această problemă. Un astfel de adăpost este extrem de scump, trebuie etanşeizat cu plumb, trebuie să includă rezerve serioase de mâncare şi apă pentru o perioadă mai îndelungată de timp”, au spus sursele citate.

Potrivit acestora, câteva adăposturi sunt folosite în prezent ca locuinţe temporare, cu caracter social, pentru familii defavorizate din Cluj-Napoca.

La nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca (SCJU), cel mai mare din judeţ, se aplică în caz de dezastre sau calamităţi naturale, un plan de măsuri medicale şi de acţiune bazat pe infrastructura existentă, denumit Planul Alb.

Reprezentanţii spitalului au declarat corespondentului MEDIAFAX că în cazul declanşării acestui plan, printre alte măsuri, va exista un expert CBRN (Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear) care va coordona activitatea de decontaminare, se amână internarea bolnavilor cronici iar în funcţie de necesităţi se trece la solicitarea de la domiciliu a personalului medical.

”În caz de nevoie, pot funcţiona, la capacitate maximă, toate blocurile operatorii şi secţiile cu profil de critic. Secţiile fără profil chirurgical vor asigura, la nevoie, paturi de rezervă pentru preluarea pacienţilor ce nu pot fi externaţi sau care pot fi asistaţi. De asemenea, se va apela la furnizori şi rezerva de medicamente şi materiale din stocul de catastrofă al spitalului şi Ministerului Sănătăţii, secţiile fiind aprovizionate permanent cu materiale sanitare şi medicamente. În situaţia unor dezastre naturale sau cu posibile contaminări chimice/ biologice unităţile sanitare cu profil de urgenţă sunt prealertate de la dispecerat referitor la victime şi posibilităţile de decontaminare, după recunoaşterea agenţilor contaminanţi de către unitatea CBRN”, au subliniat reprezentanţii SCJU Cluj-Napoca.

În ceea ce priveşte exerciţiile de alarmare a populaţiei, acestea au loc lunar la Cluj-Napoca, în urma unei iniţiative a IGSU care se desfăşoară la nivel naţional.

Timişoara

În Palatul Administrativ din Timişoara au fost făcute două buncăre antiatomice, în urmă cu cel puţin zece ani. Acestea se află la subsolul clădirii în care-şi desfăşoară activitatea Consiliul Judeţean Timiş şi Instituţia Prefectului şi pot adăposti 224 de persoane.

“Sunt două spaţii. Unul de 100 metri pătraţi şi unul de 124 metri pătraţi. Potrivit normelor legale în vigoare, în cele două spaţii pot fi adăpostite un număr de 224 de persoane. Astfel de spaţii sunt proiectate în aşa fel încât să asigure adăpostirea a două treimi din personalul care îşi desfăşoară activitatea în clădire”, au transmis reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş.

Cele două buncăre aflate la subsolul Palatului Administrativ au fost realizate din beton şi oţel şi sunt dotate cu un sistem performant de ventilaţie, astfel că persoanele pot fi adăpostite şi câteva luni.

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Timiş comunică faptul că la nivelul oraşului Timişoara există încă aproximativ 80 de adăposturi publice. Acestea reprezintă, de fapt, subsolurile unor blocuri din oraş, în care pot fi adăpostite aproximativ 13.000 de persoane. Timişoara are aproximativ 350.000 de locuitori.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ORASE ,
ADAPOSTURI ,
spital ,
inundatie ,
calamităţi
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Planul pregătit în MARE SECRET şi care poate da LOVITURA DE GRAŢIE pentru Liviu Dragnea. „Vor ieşi la iveală lucruri ÎNGROZITOARE!”
mediafax.ro
Închide