Cazanciuc: Votul din Senat privind Agenţia Bunurilor Sechestrate, împotriva intereselor României

"Plecasem destul de optimist de dimineaţă la Senat, chiar îmi pregătisem un discurs în care încercam să spun că avem ocazia, împreună cu senatorii, să demitizăm acest marţi 13 şi să arătăm că lucrurile pot să fie şi altfel decât în percepţia populară. Din păcate nu a fost aşa, am avut un vot împotrivă, împotriva unei legi, împotriva intereselor României", a declarat Robert Cazanciuc, marţi seară, la TVR, în legătură cu votul senatorilor.

Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marţi, de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi "pentru", 6 abţineri şi 36 de voturi "împotrivă".

Numărul voturilor favorabile înregistrate este insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.

Senatul este prima cameră sesizată cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege prevede că agenţia facilitează urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale. De asemenea, administrează, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni.

De asemenea, se stipulează că agenţia gestionează şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.

Luni, după participarea la şedinţa grupului PSD din Senat, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara că a discutat cu preşedintele Camerei Deputaţilor pentru introducerea legii pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate în "procedură accelerată", dacă va fi adoptată marţi în plenul Senatului.

"Am discutat deja cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi l-am rugat ca în situaţia în care vom primi mâine (marţi – n.r.) un vot favorabil, să mergem într-o procedură accelerată", a spus Cazanciuc. De asemenea, ministrul spunea că un termen rezonabil până când Agenţia va deveni operaţională ar fi sfârşitul acestui an.

"Am continuat astăzi (luni - n.r.) seria discuţiilor cu grupurile parlamentare pe marginea acestui proiect de lege în speranţa unui vot favorabil mâine. Am avut discuţii la grupul PNL şi la grupul UDMR şi astăzi am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi şi am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor şi sper ca mâine să am un vot favorabil din partea grupului PSD", a mai spus Robert Cazanciuc.

Întrebat dacă au fost discutate şi probleme de constituţionalitate cu parlamentarii PSD, ministrul Justiţiei a spus că au fost discuţii referitoare la valorificarea anticipată a unor bunuri, dacă această procedură nu ar afecta cumva dreptul de proprietate.

"Acest lucru a fost deja tranşat în 2012, când s-a transpus în dreptul intern o directivă europeană din 2005. Din păcate, au trecut şapte ani până la transpunerea ei, dar este o procedură prevăzută deja în lege în momentul de faţă, cu garanţii prevăzute de lege. Agenţia nu vine cu proceduri noi, încearcă să vină doar cu expertiză, să-i sprijine pe cei care, în baza Codului de procedură penală, pot să ia asemenea decizii", a explicat ministrul.

Robert Cazanciuc a mai spus, referitor la eliminarea din textul legii a unei condiţii, potrivit căreia cei din conducerea agenţiei să nu fi făcut parte niciodată dintr-un partid politic, că ar fi fost mai bine să fie păstrat acest criteriu, dar că sunt suficiente alte garanţii pentru a nu fi nicio formă de interferenţă.

"Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistraţi, care oricum au aceste garanţii, n-au voie să facă parte din nicio structură politică. E o formă de garanţie pe care noi am vrut la vremea respectivă să o avem la nivelul textului de lege", a spus ministrul.