Centrul de Asistenţă a Românilor din Italia: Am sesizat cazuri de sclavie modernă, fără rezultat

Leontin Cojocea, preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români în Italia, a declarat, pentru MEDIAFAX, că mai multe organizaţii au sesizat în ultimii ani abuzurile la care sunt supuşi românii în Italia, dar cu toate acestea nu au primit răspunsuri.

807 afișări
Imaginea articolului Centrul de Asistenţă a Românilor din Italia: Am sesizat cazuri de sclavie modernă, fără rezultat

Centrul de Asistenţă a Românilor din Italia: Am sesizat cazuri de sclavie modernă, fără rezultat (Imagine: Arhiva Foto Mediafax)

"Nenumăratele demersuri, în vederea semnalării dar şi a denunţării acestui fenomen de sclavie modernă, care a luat o amploare impresionantă în Italia, în ultimii ani de zile, făcute atât de către CASCRI (Centrul de Asistenţă si Servicii a Cetăţenilor Români în Italia) cât şi de către alte organizaţii de voluntariat, de reprezentanţi politici italieni sau români, adresate autorităţilor italiene sau române, au rămas în continuare fără un răspuns concret! În toţi aceşti ani, am asistat şi asistăm în continuare la un scenariu halucinant de aşa-zisă “sclavie” dar definită a fi “modernă”, impusa prin violenţă şi nepăsare. O violenţă a angajatorilor, o toleranţă a fenomenului din partea societăţii civile şi o continuă nepăsare a autorităţilor (in)competente, situaţie care creează o imagine de impotenţă generală în faţa acestui fenomen", a declarat Leontin Cojocea, preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români în Italia, pentru MEDIAFAX, întrebat fiind dacă asociaţiile care reprezintă românii au sesizat până acum cazuri de abuzuri la care sunt supuşi conaţionalii din Diaspora.

TITLURILE ZILEI

Acesta spune că, de cele mai multe ori, abuzurile sunt semnalate târziu sau deloc de victime, care preferă să accepte orice pentru bani. "De foarte puţine ori, persoanele direct implicate au făcut un demers legal în acest sens, denunţănd abuzurile sau violentele subite. Sau, dacă au făcut-o, acest lucru s-a întamplat mult mai târziu şi în cu totul alte circumstanţe. Ceea ce din păcate poate da o falsă idee de aşa zise evenimente izolate. (...) În cele mai multe dintre cazuri, acestea persoane, au fost şi sunt în continuare victimele propriilor decizii, făcându-se vinovate într-o oarecare măsura de complicitate împotriva proprie bunăstări, şi a propriei siguranţe. Spun asta pentru ca foarte multe dintre acestea se fac vinovate de o complicitate directă atât prin acceptarea condiţiilor de nerespectare a drepturilor de muncă, cât şi prin încălcarea prevederilor legale în materie de deplasare şi şedere în străinătate", a mai declarat preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români în Italia.

Cojocea atrage atenţia că ar fi benefic şi controlul societăţilor care se ocupă cu plasarea forţei de muncă în străinătate. "Este destulă o simplă căutare pe internet şi astfel de anunţuri “publicitare” sunt cu sutele. Mă refer în special la acele agenţii de intermediere de mâna de lucru din România, pe care autorităţile statului român ar trebui să le acorde a atenţie majoră în a le verifica mult mai amănunţit atât acreditarea cât activităţile desfăşurate sau legalitatea acestora. O atenţie sporită este necesară inclusiv din partea Ministerului Muncii în a verifica atât condiţiile contractuale ale angajatorilor români care desfăşoară activităţi lucrative în străinătate cu personal angajat românesc, cât şi condiţiile prevăzute de lege în materie de muncă în străinătate".

Reprezentanţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi ai MAI, se află, începând de miercuri, în Italia, unde vor avea întrevederi atât cu oficialităţile locale, cât şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor de români aflaţi la muncă în Italia, precum şi cu cei din mediul asociativ implicaţi în apărarea drepturilor muncitorilor străini şi combaterea abuzurilor asupra acestora.

Leontin Cojocea susţine însă că oficialii români ar trebui să rezolve problema în interiorul graniţelor ţării. "În primul rând o schimbare a politicii aplicate în materie de tutelare şi respectare a drepturilor cetăţenilor săi, dar şi în materie de respectare a obligaţiilor pe care aceştia le au. În al doilea rând, dacă doreşte întradevăr să combată fenomenul, ar trebui să revizuiască condiţiile legale în care cetăţenii români pot părăsi teritoriului naţional deplasându-se în străinătate dar mai ales condiţiile impuse de lege cu referire la obligaţiile pe care aceştia le au în cazul unei permanente prelungite pe teritoriul altui stat În momentul de faţă, România se face vinovat de favorizarea clandestinităţii cetăţenilor săi în spaţiul european, de favorizarea muncii la negru în străintate si în mod tacit de favorizare a nerespectarii drepturilor cetăţenilor săi dar şi de negarantare a siguranţei acestora, în afara graniţelor ţării ! Aşa cum se face vinovată de exilarea cetăţenilor români din afara graniţelor ţării!"

Aproximativ 5.000 de românce lucrează sezonier la fermele din provincia italiană Ragusa, situată în Sicilia, al treilea mare producător de legume din Europa. Aici, până la 7.500 de femei, trăiesc în sclavie.

Potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor imigranţilor, "Proxyma Association", peste jumătate dintre femeile care lucrează în serele din sudul Italiei sunt forţate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, iar aproape toate lucrează în condiţii de muncă fortaţă şi exploatare cruntă. Nicoleta Boloş este una dintre ele. Românca le-a povestit jurnaliştilor de la The Observer, publicaţie săptămânală a ziarului britanic The Guardian, abuzurile prin care a trecut.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici