Video #COLECTIV | La doi ani de la tragedie, în România pot fi trataţi simultan 19 oameni care au suferit arsuri grave/ Ce se întâmplă cu cel mai mare centru pentru arşi din România, o investiţie de aproape 1 mil de euro

Mai puţin de 20 de persoane care au suferit arsuri grave pot fi tratate, în acest moment, în România, toate locurile fiind disponibile în Bucureşti, iar acest lucru se întâmplă pentru că, în ţară, birocraţia, lipsa aparaturii sau pur şi simplu nepăsarea au făcut ca centrele să fie „aproape gata”.

Share pe Facebook 1222 afişări

La fix doi ani de la incendiul din Clubul „Colectiv”, spitalele româneşti pot trata doar 19 mari arşi, numărul acestora fiind cu cinci mai mic faţă de cel din noaptea tragediei.

O lecţie. Asta ar fi trebuit să fie incendiul din 30 octombrie 2015. Totuşi, realitatea contrazice această idee. Şi asta pentru că doar în Capitală pot fi tratate acest cazuri, în timp ce alte centre din ţară aşteaptă studii de fezabilitate sau pur şi simplu un răspuns ferm de la autorităţile centrale.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, în momentul incendiului din clubul „Colectiv”, la nivel naţional existau doar 24 de paturi pentru mari arşi, toate fiind în Bucureşti. Dintre acestea, 10 erau la Spitalul de Arşi, 10 la Spitalul pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, două locuri sunt la Spitalul Central Militar „Carol Davila” şi alte două la Spitalul „Agrippa Ionescu”. Un număr cu mult sub nevoile României, cu atât mai puţin în faţa unor astfel de dezastre.

Pe lângă cele 24 de paturi de mari arşi, în ţară mai există, potrivit datelor oferite de ministerul Sănătăţii, 268 de locuri pentru ingrijirea bolnavilor cu arsuri. Dintr-un raport despre intervenţa din noaptea respectivă, comandat de fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, reiese că, la nivel naţional, sunt 221 de paturi.

Paşi mici, în spaţii vechi

La mai puţin de un an de la tragedia din 30 octombrie 2015, în iulie 2016, după un scandal uriaş legat de infecţiile nosocomiale şi despre condiţii în care sunt trataţi bolnavii cu arsuri, secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului de Arşi era închisă de către Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii de la acel moment.

După mai bine de şapte luni de la închiderea ATI a singurului spital din ţară care se ocupă exclusiv de arşi şi de chirurgie plastică, în martie 2017, se redeschide secţia, cu o tehnologie performantă, aparatură modernă, dar cu o capacitate înjumătăţită de paturi.

„Este adevărat că numărul de paturi a scăzut, dar asta era normal pentru că standardele internaţionale impun ca într-un salon să fie doar un singur pat de mare ars, pentru a scădea la maximum riscul contaminării, riscul transmiterii unor microbi de la un pacient la altul. Sigur, este mult mai uşor şi din punct de vedere al manevrelor de terapie intensivă, care se fac la pacientul respectiv în interiorul salonului, dacă acesta este singur”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv al Spitalului de Arşi, dr. Cristian Niţescu.

Însă, din punct de vedere economic, medicul mărturiseşte că este mai dificil pentru că de la 10 paturi pe secţia de ATI, câte erau înainte de închidere, acum, pentru că sunt doar cinci, spitalul primeşte bani mai puţini din deconturile făcute la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Întrebat ce s-a întâmplat cu pacienţii cu arsuri grave, care aveau nevoie de terapie intensivă, pe perioada cât secţia a fost închisă, Cristian Niţescu a explicat că „pacienţii arşi grav au fost trataţi, cum şi pe unde, nu prea face obiectul ca eu să ştiu. Dar vă asigur că condiţiile în care au fost trataţi şi cazaţi nu au fost dintre cele mai fericite. Având în vedere că, în ţară, locuri pentru mari arşi, nu mai sunt decât la Spitalul de Arşi şi la Spitalul Floreasca, vă daţi seama. Este greu de presupus că nişte arsuri foarte mari, într-o perioadă destul de lungă au reuşit să fie tratate într-o secţie de mari arşi”.

La Spitalul de Arşi din Capitală, pe lângă secţia de ATI, funcţionează şi secţia de chirurgie plastică, acolo unde sunt internaţi pacienţii cu arsuri minore sau unde se recuperează cei care au trecut de perioada critică petrecută la terapie intensivă.

În timp ce doar Capitala se luptă cu doar câteva paturi pentru mari arşi, în ţară există centre special concepute pentru tratarea acestor afecţiuni, dar care, de ani de zile, nu au încă aparatura necesară pentru a demara activitatea.

Centre pentru mari arşi: construite de administraţiile locale, bat pasul pe loc din cauza Ministerului Sănătăţii

Un astfel de centru pentru mari arşi este la Spitalul Judeţean Timişoara, unde sunt gândite cinci saloane, fiecare cu câte un pat. În decembrie 2016, trei dintre ele au fost finalizate din bugetul Consiliului Judeţean Timiş. Mai exact, s-au investit 900.000 de euro, iar anul acesta au fost deja aprobate fondurile necesare pentru construirea celorlalte două saloane. Învestiţia este făcută şi spitalul aşteaptă doar aparatura pe care Ministerul Sănătăţii trebuie să o aducă.

„Aparatele care ţin de Secţia de Terapie Intensivă vor fi livrate până la sfârşitul anului, pentru că a fost licitaţia desfăşurată şi finalizată de către Ministerul Sănătăţii şi urmează, conform cerinţelor de la Chirurgie Plastică, să fie distribuite către Compartimentul de Mari Arşi. În ceea ce priveşte aparatura specială, specifică pacientului cu arsuri grave, dependentă de Chirurgie Plastică şi bloc operator, s-au înaintat Ministerului Sănătăţii tot necesarul şi toate caracteristicile, caietul de sarcini, şi urmează să înceapă procedura de licitaţie. Valoarea totală a aparaturii este în jur de 17 milioane de lei, estimată conform caietului de sarcini de către colegie de la Casa Austria”, a declarat directorul Spitalul Judeţean Timişoara, Marius Craina.

Marius Craina a explicat că deja a angajat personal în proporţie de 80-90%, pentru centrul de mari arşi, fiind vorba despre 40 de medici, asistenţi, infirmiere, kinetoterapeut şi brancardier. Până la deschiderea saloanelor de arşi, aceşti lucrează pe secţiile de chirurgie plastic şi ATI.

Directorul spitalului speră ca până la mijlocul anului 2018, licitaţiile pentru celelalte aparate să fie făcute în timp util, astfel încât Centrul pentru Mari Arşi să fie funcţional.

În contextul lipsei locurilor pentru arşi, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, face promisiuni peste promisiuni, repetând, în multe declaraţii de presă că „am avut un guvern care a venit pe arşi şi care nu a făcut nimic pentru arşi”.

Florian Bodog a declarat, la jumătatea lunii octombrie, că până la sfârşitul anului, Centrele de Mari Arşi din Timişoara şi Iaşi vor fi echipate cu aparatura necesară.

„În momentul de faţă, lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arşi. În Bucureşti, vor fi două centre noi: unul la Grigore Alexandrescu şi unul la Spitalul Bagdasar. În ţară, vor fi centre la Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi. Iaşi şi Timişoara au o situaţie mai bună. În Timişoara sunt deja câteva boxe de arşi, care vor fi dotate. Sperăm ca până la sfârşitul anului, primele echipamente să fie deja prezente acolo. Noi avem o problemă cu paturile de arşi mari pentru că nu avem capacitatea de a acoperi toate solicitările şi orice pat nou înfiinţat în ţară, indiferent unde se găseşte acesta, este un plus în tratamentul arşilor. Până la sfârşitul acestui an, parte din echipamentele pentru Iaşi şi Timişoara vor ajunge acolo, iar începând cu anul viitor, în funcţie de studiile de fezabilitate şi proiectare, îmi doresc să încep construcţia centrelor de arşi mari”, a precizat Florian Bodog.

În tot timpul în care autorităţile se contrazic şi spitalele aşteaptă, singurii care au de pierdut sunt pacienţii. Tragedia din Colectiv a fost primul eveniment major, care a pus faţă în faţă realitatea cruntă a sistemului sanitar şi lipsa paturilor pentru mari arşi.

Cristian Matei sau Mumu, cum îl cunosc pritetenii, spune că percepţia sa despre spitalele din România s-a schimbat total după ce a contractat infecţii nosocomiale, salvarea lui fiind tranferul la o clinică din Israel. Trei săptămâni a stat în comă, iar şansele de supravieţuire scăzuseră la jumătate.

„Eu sunt conştient de faptul că se poate întâmpla orice într-un spital. Poate nu are nu ştiu ce medicament sau poate nu are o faşă sau poate îmi dă o bacterie.(…) Ţinând cont de ceea ce am trăit pe propria-mi piele, anume că am luat nişte bacterii, că transplanturile pe care le-am făcut aici nu au ţinut, a trebuit să le fac încă o dată în străinătate, nu pot să spun că mi-e teamă, dar am totuşi un sentiment de nelinişte atunci când sunt în spital. Dar nu e vorba de medici, vreau să subliniez acest lucru. Tot din experienţa mea neplăcută, în Israel, printre cei care m-au salvat se aflau şi medici români”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Matei, supravieţuitor al incendiului din „Colectiv”.

Fotograful Miluţă Flueraş se consideră printre cei norocoşi, chiar dacă şi el a contractat o infecţiei intraspitalicească. Încrederea în doctori l-a determinat să nu plece din ţară, la tratament.

„Am avut şi eu o infecţie cât eram în spital. În prima parte a spitalizării am avut pseudomonas. Mi-au recomandat prietenii apropiaţi la momentul respectiv şi nu am vrut eu să plec, pentru că aveam pe toată lumea aproape şi am avut încredere în doctori, pentru că am avut un doctor foarte bun. Doctorul meu nu mi-a ascuns în niciun moment care sunt riscurile, dar a fost încrezător, şi eu am fost încrezător. Din cauza infecţiei. E vorba de mâna dreaptă, o zonă de grefă nu a fost reuşită”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Miluţă Flueraş.

Nu acelaşi noroc l-a avut un bătrân de 71 de ani din Botoşani, victimă a unui incediu izbucnit în apartamentul său. El a murit la un spital din Iaşi pentru că, imediat după explozie, deşi bărbatul trebuia dus la Bucureşti, transferul nu s-a putut realiza din cauza lipsei locurilor la spitalele de arşi din Capitală. Astfel, el a fost transportat la Iaşi, cu un elicopter SMURD. Apoi, bărbatul nu a mai putut fi transportat la Bucureşti din cauza stării grave în care se afla.

În România sunt 64 de spitale de stat, care au în structura lor secţii sau compartimente de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructive. Dintre ele, 24 au secţii pentru îngrijire de arsuri.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
COLECTIV ,
SPITAL ,
ARŞI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Gest FĂRĂ PRECEDENT anunţat pe neaşteptate de Liviu Dragnea. „Este un APEL DISPERAT”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide