Corlăţean: Ne luptăm pentru recunoaşterea libertăţii Bisericii Ortodoxe din Serbia, în Valea Timocului

România a reuşit "să adopte, să codifice în dreptul intern baza, fundamentul legislativ absolut necesar pentru respectarea, garantarea libertăţii religioase şi de conştiinţă", a declarat ministrul de Externe, Titus Corlăţean, la sesiunea internaţională de cercetări ştiinţifice cu tema "Legislaţie, religie şi libertate. O abordare în contextul globalizării", organizată de Asociaţia "Conştiinţă şi Libertate" împreună cu Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, cu sprijinul MAE, Ministerului Educaţiei şi Departamentului Culte.

Şeful diplomaţiei a precizat că legea stabileşte "neutralitatea statului faţă de orice credinţă religioasă sau ideologică" şi "autonomia faţă de stat a cultelor".

Totodată, Corlăţean a mai precizat că în România nu există religie de stat, iar cultele sunt egale în faţa legii.

Ministrul de Externe a subliniat rolul bisericilor în păstrarea identităţii românilor care au plecat din ţară.

"Identitatea românească este mai bine păstrată şi afirmată atunci când bisericile româneşti, în principal creştine, sunt puternice şi ştiu să-i coaguleze pe români, şi nu doar duminica", a spus Corlăţean.

"Unul dintre subiectele pentru care noi ne luptăm acum foarte mult (...) este legat de statutul şi recunoaşterea şi garantarea libertăţii Bisericii Creştine Ortodoxe din Serbia, în special pentru Serbia de nord-est, în Valea Timocului. Am spus adesea autorităţilor sârbe: «nu patriarhiile ratifică tratatele internaţionale care garantează libertatea religioasă ci statul prin Guvern şi Parlament». În clipa în care îţi asumi aceste obligaţii, aceste angajamente, trebuie să le şi respecţi", a afirmat şeful diplomaţiei.

Titus Corlăţean a mai subliniat faptul că în Serbia "situaţia încă este complicată". "Acest lucru (respectarea libertăţii religioase) face parte din afirmarea identităţii româneşti pentru românii vlahi din Valea Timocului. Şi mai ţine şi de respectarea unor criterii foarte clare pentru aderarea la Uniunea Europeană", a spus el.

Părintele Boian Alexandrovici, unul dintre liderii comunităţii româneşti din Valea Tomocului, a declarat, pe 8 iulie, la o dezbatere în Parlament, că românii din Valea Timocului sunt urmaşii dacilor romanizaţi din zonă, strănepoţi ai primilor creştini şi au ajuns să fie "străini în casa lor".

"Astăzi, în Valea Timocului, există români care au 70 de ani şi care nu sunt botezaţi, există români care, din păcate acum, sunt doar bunicile noastre, care nu au mers la şcoală, şi care nu ştiu o boabă sârbească. Ştiu doar limba maternă, română, dar nu au avut voie să se roage la Dumnezeu în limba lor", a spus părintele Boian.

El a arătat că s-a ajuns la situaţia în care "statul sârb îi opreşte pe cei din această zonă a Timocului să construiască biserici, ocupându-le Biserica Ortodoxă Sârbă toate bisericile, mănăstirile şi ctitoriile".

Boian a mai afirmat că "statul sârb spune că Biserica Ortodoxă Română este ilegală în Valea Timocului şi îi dă voie să oficieze slujbe numai pentru 35.000 de români din Banatul Sârbesc, refuzându-le acest drept celor din Serbia de răsărit, care sunt peste 350.000 de români, 154 de sate doar de români şi alte 48 de localităţi mixte".