Video Cum s-a răspândit pesta porcină africană în jumătate de ţară. Omul, vectorul principal

Adus de mistreţii din Ucraina, virusul pestei porcine africane a fost răspândit de oameni în jumătate de ţară, deşi CE avertizase că gospodăriile individuale sunt cel mai vulnerabile. Gândul prezintă un nou episod dintr-o investigaţie despre epidemia care lasă românii fără porc de Crăciun.

1008 afișări

Pe unii îi loveşte uraganul, pe alţii, erupţia vulcanului - pe noi, pesta porcină africană, cu rapiditatea şi violenţa unui tsunami.

Ne-am alăturat, în consecinţă, celor pe care i-a lăsat fără glas desantul ”asomatorilor în alb” - ”mâna criminală” a DSVSA-urilor, în teritoriu, care sacrifică, până la ultimul, porcii gospodarilor şi ai fermierilor.

Am fost acolo, la sursă, ca să înţelegem cum a devenit posibil acest cataclism biologic.

Ca să pricepem cum s-a ajuns la sacrificarea a sute de mii de animale, vinovate de a fi atinse (sau nu) de o boală care a intrat în ţară nestingherită - pe fondul nepăsării şi al delăsării celor care ar fi trebuit să asigure, cu maximă vigilenţă, sănătatea amimalelor - şi care, în doar trei luni, a cuprins aproape jumătate din teritoriul României, ameninţând ca, până la Crăciun, să ne lase doar cu ouăle de Paşti.

Şi chiar dacă pare aproape neverosimil, mai întâi, românul se gândeşte (justificat) că un ”atac” atât de violent - un adevărat blitzkrieg al pestei împotriva cetăţeanului - nu poate avea doar cauze naturale şi că, pe undeva, stă ascunsă ”mâna criminală a Ocultei”. Dar odată ce ajungi să iei urma PPA (pesta porcină africană), înţelegi că inconştienţa autorităţilor este, întotdeauna, mai criminală decât conspiraţia însăşi.

Alexandru Dumitrescu, şeful unei ferme din comuna Tichileşti, Tulcea, rămasă fără nici un porc în urma epidemiei, este convins că omul a fost cel mai important vector de transmitere a virusului.

Avertismente
În ultimii ani, autorităţile din România au fost informate, pe diverse căi, cu privire la posibilitatea declanşării unei epidemii de pestă porcină africană în ţara noastră.

În ordine cronologică, acestea au fost următoarele:

Serviciile de informaţii, 2016

Invitat în faţa Comisiei de Control SRI din Parlamentul României, Eduard Hellvig, directorul serviciului a declarat că instituţia pe care o conduce a făcut prima informare cu privire la pericolul apariţiei PPA în urmă cu doi ani. "Conducerea SRI ne-a adus la cunoştinţă că prima informaţie pe care au transmis-o beneficiarilor legali a fost în iunie 2016. Anunţau că exista riscul să apară pesta porcină africană. Informările au fost la nivel de premier, miniştri, ANSVSA şi au avut ca subiect pericolul declanşării epidemiilor la rumegătoarele mici,” explică Claudiu Manda, şeful comisiei.

Un an mai târziu, în luna iulie 2017 - potrivit presei timpului - s-a înregistrat primul focar de infecţie, într-o gospodărie de la periferia municipiului Satu Mare. Animalele au fost sacrificate şi incinerate.

Din primele investigaţii ale inspectorilor DSVSA Satu Mare, a apărut posibilitatea ca virusul bolii să fi fost introdus în ţară, inclusiv, prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.

După primirea rezultatelor eliberate de Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, ANSVSA a notificat structurile abilitate din ţară şi Uniunea Europeană, precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor, confirmând focar de pestă porcină africană pe teritoriul României.

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a adoptat Hotărârea privind stabilirea atribuţiilor pentru ministerele cu responsabilităţi în controlul bolii.

Mitică Tuchilă, şeful ANSVSA Tulcea, confirmă că se ştia de câţiva ani de virus, însă susţine că s-au făcut instruiri şi simulări cu toată lumea.

Comisia Europeană, 2017

În septembrie, prin Direcţia Generală Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Comisia Europeană întocmeşte Raportul final privind un audit efectuat în România, în perioada 25 ianuarie - 2 februarie 2017, în vederea ”evaluării punerii în aplicare a programului pentru supravegherea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă în relaţie cu PPA.

”Obiectivele auditului au fost de a determina dacă:

- programul de supraveghere a PPA pentru anii 2015 şi 2016 la porcii domestici şi la mistreţii din România a fost pus în aplicare în mod eficace, pentru a atinge obiectivul de depistare timpurie a bolii;

- măsurile instituite în vederea prevenirii răspândirii bolii la populaţia de porci domestici, în cazul apariţiei la mistreţi, sunt eficace;

- pregătirea pentru situaţii de urgenţă în cazul izbucnirii unui focar de pestă porcină africană la porci domestici şi în cazurile de pestă porcină africană la porci mistreţi este eficace.

Per ansamblu, raportul concluzionează că România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii PPA, de exemplu gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea în exploataţiile nonprofesionale şi le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanţială a rezultatelor.

Deşi vânătorii au cunoştinţă de PPA, programul slab de supraveghere pasivă a mistreţilor nu oferă garanţia că virusul ar fi depistat într-un stadiu incipient, după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii şi, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploataţiile nonprofesionale.

Numeroasele exploataţii nonprofesionale, cu un nivel redus de biosecuritate, reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici.

Despre neglijenţa populaţiei ne-a vorbit şi Mihai Nicolae, viceprimarul din Tichileşti, care este convins că şi în ziua de azi, localnicii mai ţin porci ascunşi prin gospodării, dar n-are ce să le facă.

Ce ar fi fost dacă…
Mai clar şi mai exact de atât nu putea exista. O pară mălăiaţă transmisă autorităţilor române de către reprezentanţii comunităţii europene. N-ar fi fost nevoie de nimic mai mult decât de punerea în practică a celor câteva informaţii şi atenţionări de bun-simţ.

Şi anume:

- gestionarea cu atenţie mărită a populaţiilor de porci mistreţi şi de sporire a biosecurităţii în exploataţiile nonprofesionale, evitându-se aplicarea acestor măsuri necesare în al doisprezecelea ceas, adică atunci şi numai atunci când va fi confirmată boala, deci cu o întârziere substanţială a rezultatelor;

- supravegherea pasivă a mistreţilor, pentru a depista virusul/boala într-un stadiu incipient şi a pune în aplicare măsurile de control fără întârziere, spre a îndepărta riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, mai ales în exploataţiile particulare, acestea reprezentând ”punctul cel mai vulnerabil prin care poate fi introdusă infecţia la porcii domestici”.

Punerea în practică, responsabil, a acestor măsuri ar fi făcut, potrivit minţii de pe urmă a decidenţilor/specialiştilor, ca epidemia să fie stopată, iar boala, ţinută sub control.

Ce s-a întâmplat în schimb?

”Măsura”
În acest context, de la începutul anului 2018, dacă nu disperat, cel puţin îngrijorător, pe 13 februarie 2018, Geronimo Brănescu, preşedintele ANSVSA, renunţă la inspecţia veterinară de primăvară, înlocuind vizita nemijlocită a medicilor în gospodării, cu o analiză ”din birou”. De ce? Pentru a economisi şase milioane de euro, contravaloarea plătită de statul român medicilor, pentru acest serviciu.

Este vorba de Ordinul 17/2018, care sună aşa: ”În perioada martie-iulie, ANSVSA analizează în detaliu modalitatea de realizare a inspecţiilor oficiale în exploataţiile nonprofesionale înregistrate în Registrul specific al exploataţiilor şi rezultatele obţinute în anii precedenţi. Inspecţiile în exploataţiile nonprofesionale se desfăşoară în perioada septembrie-octombrie”.

Adică, din cele două inspecţii anuale a fost păstrată numai aceea din toamnă, cea de primăvară fiind înlocuită cu analiza inspecţiilor realizate în anii trecuţi.

Când asta? Chiar când României i se atrăgea, viguros, atenţia că PPA e cu picioarele din faţă mai încoace de frontieră.

Tudor Cernega, primarul din Ceatalchioi, Tulcea, povesteşte cum a ajuns virusul la ei în comună.

Urmările
Din data de 11 iunie 2018, când virusul PPA a fost confirmat în patru focare din mai multe sate ale comunei Ceatalchioi, judeţul Tulcea, şi până astăzi, potrivit ”numărătorilor” ANSVSA, epidemia s-a extins în 899 de focare din 13 judeţe. Au fost sacrificate peste 160.000 de animale.

Gurile rele spun că porcii vor fi omorâţi până la ultimul…

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici