Curtea Constituţională a amânat pronunţarea pe sesizarea privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş

PMP şi PNL au atacat la CCR, în data de 13 februarie, legea privind înfiinţarea Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureş.

Preşedintele executiv al PMP Eugen Tomac, afirma, la acea vreme, că „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români” ar trebui reduse, nu încurajate, în anul Centenarului Marii Uniri.

"Acest troc politic care s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel trebuie condamnat”, a spus Tomac.

La rândul său, deputatul PNL Florin Roman a afirmat că în Transilvania sunt foarte multe unităţi de învăţământ înfiinţate recent cu finanţare de la guvernul maghiar în care copiilor li se oferă cazare şi o masă caldă, iar în contextul în care şcolile româneşti sunt desfiinţare, elevii românii care provind din familii lipsite de posibilităţi se îndreaptă către acestea.

„Practic, are loc o maghiarizare a copiilor români care provin din familiile sărace”, a spus Roman.

În sesizarea la Curtea Constituţională se arată că legea este neconstituţională deoarece: încalcă principiul separaţiei în stat şi principiul constituţional al autonomiei locale şi descentralizării pentru că reglementează o situaţie particulară, aflată în competenţa exclusivă a autorităţilor administraţiei publice locale.

"Prin adoptarea Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc se creează un precedent neconstituţional. Ori de câte ori o autoritate a administraţiei publice locale va respinge adoptarea unei hotărâri, din motive de oportunitate sau legalitate, sau va adopta o hotărâre, conform competenţelor sale legale şi decizionale, orice parlamentar nemulţumit va iniţia un proiect de lege pentru reglementarea situaţiei care îl nemulţumeşte şi va invoca pentru adoptarea unei legi reglementarea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc. La fel se va pune problema în situaţia anulării unei hotărâri a unei autorităţi a administraţiei publice locale de către instanţa de contencios administrativ", se arată în sesizarea PNL şi PMP.

Totodată, această ”discriminare” nu poate fi subsumată asigurării dreptului la educaţie pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale (discriminare pozitivă), în condiţiile în care nu este stabilit un cadru general valabil care ar reglementa înfiinţarea tuturor unităţilor de învăţământ care ar asigura predarea în limba maternă a unei minorităţi naţionale, se arată în documentul depus la CCR.

"Astfel, prin legiferarea acestui caz particular se generează situaţii de discriminare între persoane care se află în aceeaşi situaţie, respectiv persoanele aparţinând diverselor minorităţi naţionale din România.Această stare de fapt contravine prevederilor conţinute de art. 4, alin. (2) din Constituţia României care normează faptul că “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială” precum şi cele ale dispoziţiilor art. 16, alin. (1) din legea supremă potrivit cărora “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, mai spun contestatarii.

Citeşte şi: Cea mai mare pensie specială depăşeşte, la Cluj, 28.000 lei. Cine o încasează

Citeşte şi: Românii vor fi anunţaţi prin SMS când urmează să le expire paşaportul. Care este MESAJUL transmis de autorităţi

Citeşte şi: Crimă urmată de sinucidere. Doi tineri, găsiţi împuşcaţi într-un bar din judeţul Arad