Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Judecătorilor, despre rezoluţia din PE: Un fel de ciorbă. Nu condamnă şi nu se denunţă protocoalele

"Rezoluţia Parlamentului European împotriva României, sub pretextul că apară statul de drept, desconsideră însăşi valorile cuprinse în convenţiile şi tratatele invocate în preambul, valori pe care s-a fondat Uniunea Europeană. În primul rând, acest document este unul "politic", după cum a spus şi preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, motiv pentru care trebuie citit în această cheie, a partizanatului diferitelor grupări politice europene, cu partide afiliate şi din România. Acest fapt explică probabil de ce documentul este un fel de ciorbă, în care fiecare grup politic european, împreună cu partidele lor aferente din România, şi-a introdus propriile slogane, pentru vădite motive electorale", a transmis, pe Facebook, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.

Gîrbovan susţine că, potrivit draftului, Parlamentul European exprimă "îngrijorări" cu privire la însăşi acţiunea de legiferare, ceea ce contravine conceptului de stat de drept şi democraţie.

"Specific ordinii de drept, inclusiv în România, este că, din momentul în care un proiect de lege începe traseul în procedura legislativă în Parlament şi până când întră în vigoare, acesta parcurge un drum lung şi presărat cu filtre prin care opoziţia, puterea, ICCJ, Preşedintele, Avocatul Poporului, CCR să poată interveni pentru a corecta, modifica, îmbunătăţi orice text de lege ce încă nu a intrat în vigoare. Prin urmare, să te "îngrijorezi" cu privire la prevederi adoptate de Parlament, dar care NU au intrat în vigoare pentru că au fost declarate neconstituţionale de către CCR, fapt ce demonstrează că filtrele din procedura legislativă specifice statului de drept funcţionează, este pur şi simplu absurd şi demonstrează ignoranţa sau dispreţul respectivilor politicieni europeni pentru tot ce înseamnă, în fapt, procedura democratică de legiferare", arată preşedintele UNJR.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România evidenţiază faptul că documentul condamnă acţiuni care în acest moment sunt în plină anchetă penală, cum e intervenţia jandarmeriei din 10 august.

"Această acţiune face obiectul unei anchete penale în curs de desfăşurare, a cărei imparţialitate este esenţială inclusiv la nivel de aparenţă. Este de-a dreptul ipocrit şi contrar normelor statului de drept ca politicienii europeni să exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate, dar apoi să condamne şi să se îngrijoreze când politicieni de la Bucureşti fac acelaşi lucru cu alte anchete în curs. Ori le e permis tuturor politicienilor, indiferent că sunt de la Bucureşti sau Bruxelles, să facă declaraţii şi intervenţii cu privire la anchete în curs, ori nu le e", completează Gîrbovan.

Totodată, această rezoluţie cu pretenţii de apărare a statului de drept din România vorbeşte timid şi despre "pretinsa interferenţă [a SRI] în cadrul activităţilor sistemului judiciar român", spune şefa UNJR.

"Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că au fost deja publicate nu mai puţîn de 5 protocoale secrete încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu instituţii din vârful sistemului judiciar, nefiind nici una scăpată (Parchet de pe lângă ICCJ - 2 protocoale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţie Judiciară), Parlamentul European se referă la aceste acte concrete că fiind "presupuse". Parlamentul European nici nu le condamnă şi nici nu recomandă că aceste protocoale să fie imediat denunţate şi efectele lor să fie făcute publice. Până la urmă, însă, se pare că şi această firavă afirmaţie a fost scoasă din raport, în urma lobby-ului fostului procuror Monica Macovei, susţin mai multe surse citate în media. Ceea ce eu, că judecător şi cetăţean român, văd din acţiunile Parlamentului European şi a celorlalte instituţii de la Bruxelles, ce pretind că apară valorile europene, este că în România ni se cere o justiţie independentă cu jumătate de gură, adică numai faţă de politic, altfel fiind perfect firesc şi "liniştitor" că aceasta să fie influenţată de serviciile de informaţii, în baza unor protocoale secrete", a transmis Dana Gîrbovan.

Preşedintele UNJR îi acuză pe politicienii de la Bruxelles că sunt preocupaţi de articole de lege ce nu au intrat în vigoare, dar nu scot un cuvânt despre doveditele protocoale secrete încheiate de justiţie cu Serviciul Român de Informaţii.

"Să fie acesta "statul de drept european" pe care aceşti politicieni de la Bruxelles îl susţin şi în ţările lor, unul în care independenţa justiţiei şi drepturile şi libertăţile individuale sunt "securizate" de servicii secrete în baza unor protocoale secrete? Nu acestea sunt valorile pe care s-a construit Uniunea Europeană şi nici ale Europei mele. (...) Genul acesta de acţiuni al politicienilor de la Bruxelles este şi cauza care generează euroscepticismul în România. Scepticism, însă, nu în valorile pe care s-a fondat Uniunea Europeană după al doilea război mondial, valori ce au făcut-o diferită faţă de Uniunea Sovietică, ci scepticism în faptul că aceşti politicieni chiar cunosc valorile care au făcut UE diferită de URSS şi sunt capabili, cel puţin în cazul României, să susţină cu adevărat democraţia şi statul de drept", a conchis Gîrbovan.

Rezoluţia privind situaţia sistemului judiciar din România şi respectarea statului de drept va fi votată, în Parlamentul European, în data de 14 noiembrie.

Potrivit draftului rezoluţiei, intrat în posesia MEDIAFAX, Parlamentul European este profund îngrijorat cu privire la potenţialul de a submina independenţa sistemului judiciar. Sursa menţionată vorbeşte şi despre faptul că "APCE solicită României să respingă noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligaţii suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi cu OSCE / BIDDO şi să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare".