Descinderi la Vama Albiţa

Iniţial, la ora 8.00, a fost reluat traficul la intrarea în ţară, din Republica Moldova, după care a fost reluată circulaţia şi pe sensul de ieşire din ţară, dar doar pentru autoturisme.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie de Frontieră Vaslui, Irina Mirică, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX că în vamă au fost redistribuiţi poliţiştii de frontieră de la alte puncte vamale astfel încât la Albiţa activitatea să se poată desfăşura în condiţii bune.

La această oră în vamă se află zece tir-uri care aşteaptă pe sensul de ieşire din ţară.

Conform unor surse judiciare, de ancheta Direcţiei Generale Anticorupţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar fi vizaţi aproximativ 70 de vameşi şi poliţişti de frontieră, care sunt suspectaţi de luare de mită şi înlesnire a traficului de ţigări şi care ar fi fost monitorizaţi de anchetatori timp de câteva luni.

La ora transmiterii acestei ştiri, percheziţiile erau în desfăşurare, iar în punctul vamal se află şi un autocar şi un microbuz cu care ar urma să fie aduse la Bucureşti pentru audieri persoanele care vor fi ridicate în urma descinderilor.

În paralel cu percheziţiile din Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, cea mai importantă frontieră din estul ţării, au loc pecheziţii şi în Huşi şi în localităţi din apropiere, la locuinţele unor vameşi şi poliţişti de frontieră.

Activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, judeţul Vaslui, a fost blocată, luni dimineaţă, la ora 6.00, în urma unor percheziţii şi descinderi de care sunt vizaţi câteva zeci de vameşi şi poliţişti de frontieră suspectaţi de luare de mită şi trafic de ţigări.

La Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albiţa lucrează 114 persoane, din care 87 sunt vameşi.

Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie fac cercetări cu privire la implicarea unor vameşi şi poliţişti de frontieră în fapte de corupţie, iar de la începutul lunii februarie au fost arestaţi 59 de angajaţi ai PTF Siret (Suceava), iar alte 90 de persoane sunt încarcerate în cadrul anchetei privind punctele Naidăş (Caraş Severin), Foeni şi Moraviţa (Timiş).

În aceste cazuri privind activitatea nelegală desfăşurată la punctele de graniţă, anchetatorii au susţinut că inculpaţii au comis, în concurs, infracţiuni grave, prima, o infracţiune de crimă organizată, fiind o pluralitate constituită cu un număr mare de autori, iar cealaltă, o infracţiune continuată, de corupţie cu un număr foarte mare de acte materiale. Altfel spus, există nu numai infracţiuni grave, ci şi cauze de agravare.

În acest context, lipsa unei reacţii prompte, viguroase a instituţiilor statului faţă de astfel de fapte grave - care nu sunt incidente izolate, minore, ci fapte care subminează interesele publice - generează un sentiment de insecuritate, de extinsă nemulţumire socială şi poate fi percepută de cetăţeni ca un act de complicitate, de sfidare, ca o tolerare a unor astfel de comportamente, a reţelelor de crimă organizată, a folosirii autorităţilor publice pentru îmbogăţiri spectaculoase, frauduloase, peste noapte, au pledat, în cererile de arestare a funcţionarilor, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit motivării instanţelor.

În opinia acuzării, pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvenţa şi caracterul lor repetitiv, din calitatea de poliţişti de frontieră, din colaborarea dintre şefi şi subalternii lor în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.

Inculpaţii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, ceea ce face ca activitatea lor infracţională să fie de o mare gravitate şi de un ridicat pericol social, prin potenţialul de discreditare şi prin neîncrederea cetăţenilor în această instituţie a statului. Pericolul social concret mai rezultă şi din faptul că inculpaţii şi-au traficat atribuţiile de serviciu, făcând din exercitarea lor o sursă constantă de venituri ilicite, iar lăsarea lor în libertate şi, implicit în funcţiile pe care le deţin ar aduce o gravă atingere desfăşurării activităţii la graniţe.

În opinia acuzării, relevant este şi faptul că, din întreaga activitate infracţională a inculpaţilor, rezultă că aceştia în deplină cunoştinţă de cauză, s-au asociat în vederea desfăşurării de activităţi ilicite, respectiv traficarea funcţiei în scopul dobândirii de bani şi bunuri necuvenite. Relevant este şi faptul că, din întreaga activitate infracţională a inculpaţilor, rezultă că aceştia în deplină cunoştinţă de cauză, s-au asociat în vederea desfăşurării de activităţi ilicite, respectiv traficarea funcţiei în scopul dobândirii de bani şi bunuri necuvenite.

Magistraţii au afirmat că inculpaţii, în calitate de lucrători de poliţie sau vameşi, în baza unei înţelegeri prealabile, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au pretins, primit sau acceptat, direct sau indirect, sume de bani şi bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2011, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul de frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări) peste limita legală admisă, precum şi faptul că au constituit un grup structurat pe turele de serviciu şi au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni mai grave (cum este cea de luare de mită) pentru a obţine beneficii materiale şi financiare.

Acţiunile de la graniţe survin unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din iunie 2010 privind combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei.

Astfel, în urma modificărilor legislative, au fost plasaţi investigatori sub acoperire, aparatură tehnică de interceptare audio-video, au fost supravegheate livrări suspecte, au fost interceptate convorbiri telefonice, ceea ce a confirmat, implicit probat, faptele de corupţie în care erau implicaţi funcţionarii statului de la vămi cu acordul şefilor.