DIZGRAŢIAŢII În timp ce la Penitenciarul Tg-Jiu toate lucrările au fost ABANDONATE, un deţinut a reclamat la CEDO condiţiile din închisoare şi a obţinut 15.000 de euro daune morale

Firma care efectua lucrările de supraînălţare la Penitenciarul Târgu-Jiu a sistat construcţia, pe motiv că a majorat preţul, invocând creşterea salariului minim. În tot acest timp, deţinuţii reclamă la CEDO condiţiile, unul dintre aceştia reuşind să obţină 15.000 de euro daune morale.

2115 afișări
Imaginea articolului DIZGRAŢIAŢII În timp ce la Penitenciarul Tg-Jiu toate lucrările au fost ABANDONATE, un deţinut a reclamat la CEDO condiţiile din închisoare şi a obţinut 15.000 de euro daune morale

DIZGRAŢIAŢII În timp ce la Penitenciarul Tg-Jiu toate lucrările au fost ABANDONATE, un deţinut a reclamat la CEDO condiţiile din închisoare şi a obţinut 15.000 de euro daune morale

În 2015, instanţe ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) au dat câştig de cauză unui deţinut încarcerat, din iulie 1998, la Penitenciarul Târgu-Jiu. Miron Bordenciu, un bărbat de 51 de ani, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru omor, a reclamat condiţiile de detenţie. Acesta s-a plâns că a fost ţinut în celulele supraaglomerate şi neigienice, condiţii care i-ar fi creat probleme de sănătate. Pentru tratamentul ”degradant”, bărbatul a primit 15.000 de euro daune morale.

TITLURILE ZILEI

După acest proces, în 2016, Penitenciarul Târgu-Jiu a primit aprobarea execuţiei lucrării intitulate „Supraînălţare corp administrativ”, în valoare de 2.970.212 mii de lei, firma câştigătoare fiind SC Novara T IMPEX SRL, din Craiova. După ce a realizat aproximativ 20% din construcţie, societatea a refuzat să mai presteze la acelaşi preţ.

”Firma nu mai lucrează din 24 decembrie 2016. De atunci şantierul este închis, firma dorind o majorare a preţului lucrării cu aproximativ 38%, pe motiv că a crescut salariul minim pe economie. Am încercat să explicăm că nu putem majora preţul, dar investiţia nu s-a reluat. Acum am început procedurile la ANP să suspendăm contractul pe motiv că societatea respectivă nu este serioasă. Firma a fost plătită pe ceea ce a lucrat. Din păcate, nu a realizat nici măcar un sfert din lucrare”, a declarat pentru MEDIAFAX, Ion Popescu, directorul Penitenciarului Târgu-Jiu.

Reprezentanţii SC Novara T IMPEX SRL din Craiova au refuzat să comenteze situaţia de la Penitenciarul Târgu-Jiu. ,,Îmi pare rău, şefii firmei sunt în şantier, nu vă putem oferi aceste detalii legat de lucrarea de la Penitenciarul Târgu-Jiu”, a precizat telefonic unul dintre aceştia.

La finalul lucrărilor ar urma să fie mutate birourile conducerii penitenciarului, astfel încât spaţiile ocupate de directori şi de judecătorul delegat să fie puse la dispoziţia persoanelor private de libertate.

Penitenciarul Târgu-Jiu a fost construit în 1888. În jurul închisorii s-au construit blocuri şi case, ajungându-se acum ca unitatea să fie situată în mijlocul municipiului, într-o zonă intens circulată.

Cazul Miron Bordenciu nu este singurul care a ajuns la CEDO. Şi un fost primar liberal din Râmnicu-Vâlcea a deschis un proces similar la CEDO, în timp ce era deţinut al Penitenciarului Târgu-Jiu.

Iar lista probabil ar fi şi mai lungă, dacă forurile europene nu ar fi decis să suspende, pentru următoarele şase luni, toate procesele pe care statul le are pentru condiţiile din închisori. În schimb, ţara noastră trebuie să prezinte un plan concret de măsuri.

Recent, deputatul social-democrat Elvira Şarapatin a vizitat Penitenciarul Târgu-Jiu, în calitate de membru al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii, din cadrul Camerei Deputaţilor. Aceasta propune şi o soluţie: ,,Pregătesc un raport pentru Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din cadrul Camerei Deputaţilor în care voi puncta plusurile şi minusurile văzute în Penitenciarul Târgu-Jiu”, a anunţat Elvira Şarapatin, subliniind că singura soluţie pentru închisoarea din municipiu, ca să evite supraaglomerarea, este preluarea fostei Şcoli de Jandarmi de la Bumbeşti-Jiu, spaţiu aflat în conservare, unde pot fi mutaţi unii dintre deţinuţi. De altfel, chiar şi conducerea închisorii a adresat un memoriu ANP şi Ministerului Justiţiei, pentru preluarea clădirilor de la Bumbeşti-Jiu, fără rezultat însă.
În prezent, în Penitenciarul Târgu-Jiu se află în custodie 437 de persoane private de libertate, 362 fiind la regim semi-deschis, 73 la regim deschis şi două se află în carantină. Capacitatea unităţii este de 487 de locuri.

Ultimul penitenciar construit în România a fost ridicat la Giurgiu în anul 1994, iar lucrările se vor termina cel mai probabil anul acesta. În rest, clădările sunt vechi, iar planurile privind penitenciarele realizate în regim public-privat nu s-au materializat niciodată.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici