Dosarul lui Sebastian Ghiţă: Doi martori renunţă la identitatea protejată/ Procurorul Mircea Negulescu i-ar fi constrâns să depună mărturie mincinoasă

Vlad Cosma a spus luni, la ÎCCJ, în procesul în care sunt judecaţi Sebastian Ghiţă şi fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, că procurorul Mircea Negulescu l-a constrâns să depună mărturie mincinoasă în această cauză, de aceea renunţă la identitatea protejată, la fel şi Răzvan Alexe.

1286 afișări
Imaginea articolului Dosarul lui Sebastian Ghiţă: Doi martori renunţă la identitatea protejată/ Procurorul Mircea Negulescu i-ar fi constrâns să depună mărturie mincinoasă

Vlad Cosma renunţă la identitatea protejată din dosarul lui Sebastian Ghiţă. Alt martor a adoptat aceeaşi decizie

„În 2015, îţi trebuia mult curaj să-l denunţi pe Negulescu, el aresta pe Victor Ponta, pe Tony Blair, era greu. L-au denunţat alţi înaintea mea,domnul Savu, Cristi Toader şi nu a păţit nimic. Până în 2018, când au apărut înregistrările cu dânsul. Până să prezint eu înregistrările cu dânsul în spaţiul public, cred că avea patru sau cinci denunţuri şi nu a păţit nimic. (...) Eu azi nu îmi dau seama dacă ei cumva nu au schimbat şi foile din declaraţii, pentru că nu sunt semnate. Dacă adevărul iese la iveală, domnul Ghiţă nu are de ce să fie supărat. Vom vedea dacă s-a supărat sau n”, a declarat Vlad Cosma la ieşirea din sala de judecată de la instanţa supremă.

Întrebat de către jurnalişti dacă s-a mai întâlnit, în ultima perioadă cu procurorii Lucian Onea şi Mircea Negulescu, acesta a răspuns: „Nu, şi sper să nu ne întâlnim până la adânci bătrâneţi”.

Fostul deputat a renunţat la identitatea protejată din acest dosar, şi a dorit să fie audiat în calitate de martor cu identitatea reală, subliniind că nu îşi menţine nicio declaraţie dată până în prezent. Instanţa a stabilit ca alt martor în dosar, Răzvan Alexe, să fie adus cu mandat pentru audierea din 24 septembrie, acesta solicitând, de asemenea, să renunţe la statutul de martor protejat.

„La sfârşitul lunii aprilie 2015, prin mai multe metode, procurorul Mircea Negulescu a încercat să mă determine - şi a reuşit - să semnez mai multe declaraţii de martor protejat, inclusiv denunţuri care, ulterior, au fost declinate către DNA Poieşti, deoarece Negulescu era la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. A fost dictat şi redactat de procurorul Negulescu şi de poliţistul judiciar Mihai Iordache. Eu am formulat o cerere de martor acordare de martor ameninţat, pentru că aceasta era o procedură. (...) Eu nu m-am dus de bună voie la parchet să fac un denunţ împotriva lui Sebastian Ghiţă şi Iulian Bădescu. Nu am cerut statutul de martor protejat şi niciodată nu am solicitat şi beneficiat de vreun articol 19 privind reducerea de pedeapsă în urma acestor declaraţii sau denunţuri”, a precizat Vlad Cosma în faţa magistraţilor.

Acesta a mai declarat că, atunci când i s-a cerut să semneze denunţul, în apropiere se afla şi Răzvan Alexe, care a semnat şi el o declaraţie dictată tot de către Mircea Negulescu.

„M-am prezentat a doua zi la doamna procuroru Giluela, care mi-a spus că e momentul să-mi susţin la ÎCCJ declaraţia pe care am dat-o ca martor protejat. I-am spus că refuz să susţin declaraţia şi nu doresc să merg la ÎCCJ, moment când a intervenit procurorul-şef Lucian Onea şi pe un ton ameninţător mi-a spus că trebuie să merg şi că nu am ce să fac. Am acceptat să mă prezint la ÎCCJ unde am fost escortat de poliţistul judiciar Gabriela Florea căreia, pe drum spre Bucureşti, i-am spus că nu doresc să susţin declaraţia. Dânsa a continuat în maşină să recitească declaraţia pe care trebuia să o susţin. Când am ajuns la instituţie, am spus că nu doresc să depun mărturie. Ea a sunat la Lucian Onea, de unde a primit indicaţii precise pentru a sta cu mine în cameră, unde eram audiat. În timpul audierii, ea comunica pe Whatsapp cu Lucian Onea, căruia îi spunea că eu opun rezistenţă”, a mai spus Vlad Cosma.

Fostul deputat a mai prezentat în instanţă o fotografie în care apare poliţistul judiciar într-un colţ, în camera în care Cosma a dat declaraţie ca martor protejat.

„Mircea Negulescu mi-a spus că are nevoie de declaraţii, pentru că aveam calitatea de deputat şi aş fi fost martor credibil, dacă instanţa ar fi verificat identitatea martorilor protejaţi. Eu nu am avut cunoştinţă de faptele legate de Asesoft, acestea au fost inserate în denunţ şi în declaraţie după dictare. (...) Nu am cunoştinţă de activitatea pe care o desfăşura Sebastian Ghiţă în afară de cea politică”, a adăugat Vlad Cosma.

În acest proces, magistraţii instanţei supreme l-au achitat, în luna septembrie 2017, pe fostul deputat Sebastian Ghiţă pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, dar şi pe fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Decizia a fost în primă instanţă, iar procurorii au atacat-o.

Procurorii au susţinut că Sebastian Ghiţă i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru ca acesta din urmă să finanţeze o asociaţie sportivă susţinută de Ghiţă, pentru a disimula provenienţa casei cei doi semnând un contract fictiv.

Anchetatorii care au instrumentat dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată pentru dare de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu au stabilit, pe parcursul cercetărilor, că acesta, aflat la primul mandat, a cesionat părţile sociale pe care le deţinea ca acţionar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie deţinută în totalitate de el.

"Conform informării transmise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost înfiinţate de Ghiţă Sebastian Aurelian şi s-au remarcat prin capacitatea de a obţine contracte bănoase cu statul, în domeniul IT. (…) Până la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca acţionar majoritar pe Ghiţă Sebastian Aurelian, pentru ca, după această dată, să-şi cesioneze părţile sociale către Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore deţinută 100% de Ghiţă Sebastian Aurelian", potrivit rechizitoriului întocmit de DNA.

Potrivit sursei citate, după ce a fost ales deputat, Ghiţă a renunţat la companiile pe care le-a înfiinţat şi condus înainte de a fi parlamentar, însă a continuat să controleze activitatea acestor firme prin rude şi apropiaţi.

Totodată, procurorii DNA au stabilit că între firmele înfiinţate de Ghiţă s-au produs transferuri de fonduri "semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor", despre care anchetatorii spun că "nu par să aibă un scop economic real".

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici