Exodul medicilor români în Europa de Vest

Exemplul lui Lucian Popovici, un medic român care a deţinut prima pagină a ziarelor la începutul anului, după ce a preluat un cabinet în localitatea Seboncourt, în nordul Franţei, ilustrează foarte bine lipsa de medici francezi în zonele rurale, precum şi exodul de specialişti români.

Potrivit unui sondaj efectuat la sfârşitul lui 2007 de fundaţia Solidaritatea Medicală Europeană, 45 la sută dintre medicii şi asistentele medicale din România vor să plece în străinătate.

Principalul motiv invocat este acela al salariilor. Un medic în curs de specializare, adică după şase ani de studii generale şi pentru o perioadă de cel puţin şapte ani, nu primeşte decât un salariu de bază de 220 de euro pe lună. Salariul mediu în România este de aproximativ 350 de euro.

Dimitrie Pelinescu Onciul a lucrat 35 de ani în domeniul public înainte de a deveni, de doi ani, directorul celui mai mare spital privat din România. Pentru el, fenomenul exodului de medici români există de la intrarea ţării în UE, în ianuarie 2007.

"A devenit foarte uşor să pleci în UE şi tentaţia este cu atât mai mare cu cât diferenţa de salariu este importantă", explică el.

O constatare uşor de verificat: potrivit statisticilor Colegiului Medicilor francez din mai 2008, numărul medicilor români care lucrează în Franţa a crescut cu 320 la sută în ultimele zece luni.

De altfel, de la începutul anului, peste 7.000 de specialişti au solicitat Ministerului român al Sănătăţii recunoaştere diplomei lor în străinătate.

În faţa acestui fenomen din ce în ce mai vizibil, autorităţile şi instituţiile se vor optimiste.

Potrivit Colegiului Medicilor din România (CMR), "numai patru la sută dintre specialiştii români au părăsit ţara în 2007", în majoritatea cazurilor pentru a merge într-o ţară UE.

La Ministerul Sănătăţii, nu se vorbeşte încă de un "deficit" de medici la nivel naţional, ci numai de un "grad insuficient de ocupare a posturilor în unele specializări".

Cardiologii, urologii, neurochirurgii sau anesteziştii lipsesc din multe spitale şi numeroşi bolnavi sunt constrânşi să meargă într-un judeţ vecin pentru a consulta un specialist.

Statisticile oferite "nu reflectă realitatea", apreciază Clara Matei, o studentă la medicină, care a înfiinţat o asociaţie ce urmăreşte să faciliteze demersurile candidaţilor la emigrare.

"Cei care decid să îşi finalizeze studiile în străinătate, şi care sunt din ce în ce mai numeroşi, nu au nevoie de recunoaşterea diplomei. Ei nu trec, prin urmare, pe la minister", explică ea.

Dacă se străduieşte să minimizeze amploarea lipsei de medici, Guvernul caută totuşi mijloace pentru a-i determina să rămână.

Lansarea unui vast proiect de construcţie de spitale regionale (32 până în 2012), este însoţit de importante creşteri: salariul de bază al unui generalist a ajuns la 415 euro în aprilie, faţă de 250 anterior, iar cel al unui specialist la 400 de euro, faţă de 220 de euro în 2007.

Dar este în continuare foarte puţin pentru majoritatea celor vizaţi care, potrivit sondajului realizat de organizaţia Solidaritatea Medicală Europeană, sunt dispuşi să rămână în ţară dacă veniturile lor vor fi cuprinse între 500 şi 1.000 de euro.