Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ: Salariul profesorului debutant să fie 150 la sută faţă de salariul minim

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere ca, în viitoarea lege a salarizării, salariul de bază al profesorului debutant să fie de 150 la sută faţă de cel minim, iar al învăţătorului cu studii medii 80 la sută din cel al profesorului.

840 afișări
Imaginea articolului Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ: Salariul profesorului debutant să fie 150 la sută faţă de salariul minim

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ: Salariul profesorului debutant să fie 150 la sută faţă de salariul minim

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, care reprezintă drepturile şi interesele a peste 178.000 de salariaţi din învăţământul preuniversitar, consideră că noua lege de salarizare unitară trebuie să elimine actualele inechităţi şi dezechilibre în ceea ce priveşte salarizarea personalului din sectorul public.

"O lege de salarizare construită plecând de la principii corecte presupune ca fiecare categorie socio-profesională să fie poziţionată în grila de salarizare în funcţie de rolul pe care-l are în dezvoltarea societăţii. Este o realitate faptul că învăţământul este un domeniu strategic de care depinde viitorul unei ţări. Din păcate, în România, acest sector de activitate a fost neglijat în ultimii 26 de ani, fiind constant subfinanţat şi consecinţele se văd", arată un comunicat al FSLI.

Potrivit organizaţiei sindicale, în momentul de faţă, după majorarea salarială de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de aproximativ 1.100 de lei, iar al unui profesor la final de carieră este de aproximativ 2.400 de lei, ceea ce este "jenant".

FSLI arată că, în acest moment, PIB-ul per capita în România este de aproximativ 35.000 lei. Raportat la acest indicator, salariile profesorilor debutanţi din România - 18.900 lei/an - reprezintă 53 la sută, iar salariul maxim - 41.800lei/an - înseamnă 118 la sută.

În alte ţări europene nivelul salariilor minime ale profesorilor raportate la PIB-ul per capita este: 179 la sută în Muntenegru, 152 la sută în Germania, 139 la sută în Spania, 126 la sută în Grecia etc.

În ceea ce priveşte nivelul salariilor maxime, raportate la PIB-ul per capita, acesta este: 306 la sută în Cipru, 284 la sută în Muntenegru, 261 la sută în Portugalia, 206 la sută în Germania etc.

"Aceste rapoarte evidenţiază faptul că, în România, modul de stabilire a salariilor din învăţământ este complet discriminatoriu comparativ cu alte categorii socio-profesionale. La o simplă analiză a legislaţiei din domeniul salarizării de dinainte de anul 1989 se constată că - între salarizarea din învăţământ şi cea din alte sectore bugetare: justiţia, armata, administraţia centrală etc. - exista un echilibru, echilibru care a dispărut după 1990", spune FSLI.

Federaţia arată că, potrivit decretului-lege 2845/1941, salariul unui profesor definitiv din învăţământul secundar era cu 13 la sută mai mare decât al unui judecător/ procuror de la tribunal, cu gradaţia 3. În perioada 1974 - 1989, salariul maxim al unui profesor din învăţământul preuniversitar a fost cu 15 la sută mai mic decât al unui procuror. În prezent, salariul maxim al unui profesor din învăţământul preuniversitar reprezintă 25 la sută din salariul unui judecător de la Curtea de Apel.

FSLI spune că, plecând de la PIB-ul per capita, principiile de bază care ar trebui să stea la baza construcţiei noii grile de salarizare din învăţământ sunt următoarele: salariul de bază al profesorului debutant să reprezinte 150% faţă de salariul minim pe economie, după 15 ani de activitate didactică să se poată ajunge la un salariu care să reprezinte o creştere de 75% faţă de salariul debutantului, iar salariul de bază maxim al unui profesor să reprezinte 150% faţă de salariul profesorului debutant şi să poată fi atins după 25 de ani de activitate didactică.

Aceasta presupune existenţa următoarelor trepte de salarizare, având în vedere şi faptul că definitivarea în învăţământ se poate obţine după un an de predare efectivă la catedră: până la 1 an, 1 - 5 ani, 5 - 10 ani, 10 - 15 ani, 15 - 20 de ani, 20 - 25 de ani, peste 25 de ani.

FSLI argumentează că reducerea numărului de tranşe de salarizare se impune, având în vedere că învăţământul este singurul domeniu unde nivelul maxim de salarizare se poate atinge după 40 de ani de activitate, iar numărul acestor cadre didactice este de aproximativ 3.000 la nivel naţional.

Totodată, federaţia cere ca salariul de bază al învăţătorului/educatorului cu studii medii să reprezinte 80% din salariul profesorului.

"Numai dacă vor fi luate în calcul aceste principii la stabilirea noii grile de salarizare pentru învăţământ, putem spera că învăţământul va deveni un domeniu atractiv pentru tinerii performanţi şi cu vocaţie pentru meseria de dascăl", mai spune FSLI.

Ministerul Muncii va elabora proiectul legii salarizării unitare până în data de 10 februarie.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici