FMI este îngrijorat că salariile ar putea reveni la nivelul anterior, de la 1 ianuarie 2011

• Social

  • ICCJ decide în iunie dacă Iacobov şi fosta conducere a Rafo execută pedepsele stabilite de CAB 19:27
  • Chiuariu: Macovei e un manelist al anticorupţiei, în 2005 dorea unificarea DNA cu DIICOT 19:24
  • Accident grav pe DN1: Doi morţi şi mai mulţi răniţi, după ce un microbuz a fost lovit de un autoturism 18:54
  • Olimpici eliminaţi de la bacalaureat. Tentativa de fraudă, descoperită cu ajutorul camerelor de supraveghere 18:22
  • Inspectorarul de stat în Construcţii cere ICCJ anularea adresei trimise de Grăjdan şi reintroducerea instituţiei ca parte civilă 18:05

Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că mai mulţi reprezentanţi ai partidelor politice au ridicat această problemă în discuţiile cu reprezentanţii FMI, care sunt îngrijoraţi la rândul lor că, dacă va fi luată o astfel de decizie de către Curtea Constituţională, ţintele fiscale stabilite pentru anul viitor nu vor mai fi atinse sau vor fi adoptate noi măsuri de austeritate, pentru a compensa cheltuielile suplimentare.

Curtea Constituţională a dat aviz de constituţionalitate pe tăierea salariilor bugetarilor cu 25% pentru o perioadă temporară, până la 1 ianuarie, fiind invocată starea de urgenţă prevăzută la articolul 53 din Constituţie, iar dacă prin legea salarizării unitare mai multe categorii de salarii nu revin la nivelul anterior scăderii, noua lege ar putea fi considerată neconstituţională.

Mai mult, în cazul în care salariul minim va fi majorat, vor fi efectuate reduceri suplimentare la anumite categorii de venituri, pentru a rămâne în anvelopa cheltuielilor salariale stabilite cu FMI, iar în acest caz, Curtea Constituţionaă ar putea declara neconstituţională inclusiv legea unitară a salarizării, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat luni că "ar putea fi loc" pentru o creştere a salariului minim, dar o astfel de decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorare prea mare ar avea efecte negative.

Ulterior, surse participante la discuţiile cu Fondul au afirmat pentru MEDIAFAX că FMI a transmis Guvernului că nu poate accepta pentru anul viitor o majorare a salariului minim pe economie mai mare de 650 lei, sub nivelul de minim 700 lei avansat în discuţii de reprezentanţii Executivului.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI că legislaţia de implementare a legii de salarizare unitară va include mai puţine sporuri, va introduce un sistem prin care salariile bugetarilor vor fi corelate cu cele din privat şi vor fi legate de responsabilităţile angajatului la locul de muncă şi de calificare.

Legea va introduce o limită de 30% a cheltuielilor de personal, altele decât cele cu salariile faţă de totalul cheltuielilor de personal, şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil, plăţile de "stimulente" urmând să fie tratate ca sporuri.

Totodată, Executivul şi-a asumat în negocierile cu Fondul reducerea numărului de personal din sectorul public, până la începutul anului viitor, la 1,29 milioane de salariaţi, ceea ce reprezintă disponibilizarea a 70.000 de bugetari, şi să limiteze fondul de salarii în 2011 la 39 miliarde lei.

Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,8% din PIB în acest an la 4,4% în 2011.

O misiune a FMI este prezentă începând din 20 octombrie, la Bucureşti, pentru evaluarea acordului în derulare şi începerea discuţiilor preliminare cu autorităţile române pentru încheierea unei noi înţelegeri. Vizita delegaţiei FMI se va încheia pe 1 noiembrie.