Galaţi: O replică a mâinii muzei lui Eminescu, furată sistematic, montată doar de ziua poetului

Autorităţile din Galaţi au decis miercuri, cu o zi înainte de manifestările prilejuite de împlinirea a 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, să monteze o replică a mâinii muzei de pe statuia poetului din Parcul Central din oraş.

Replica mâinii a fost ţinută în depozitele primăriei şi va fi dată jos după încheierea manifestărilor, în condiţiile în care în ultimii 25 de ani mâna muzei este furată sistematic, iar hoţii nu au fost niciodată prinşi.

Pentru ca imperfecţiunile replicii la îmbinarea cu statuia să fie mascate, autorităţile au decis să acopere mâna cu o jerbă.

"S-a pus o replică a mâinii muzei care va fi luată mâine (n.r. - joi), după manifestările care se vor organiza. Acea jerbă are rolul de a masca imperfecţiunile unde s-a făcut racordul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu.

Mâna muzei eminesciene a fost furată ultima dată în urmă cu doi ani şi de atunci autorităţile montează câte o copie doar atunci când au loc manifestări dedicate poetului. De-a lungul timpului s-au făcut peste 20 de astfel de replici ale mâinii muzei cu făclia, care au dispărut, în pofida măsurilor luate de autorităţi care au montat camere de supraveghere video în zonă.

Miercuri după-amiază, în apropierea statuii lui Mihai Eminescu erau doi poliţişti locali care supravegheau zona.

Joi, începând cu ora 10.00, la statuia lui Mihai Eminescu din Parcul Central din Galaţi, vor avea loc depuneri de coroane de flori, iar autorităţile şi personalităţile culturale din oraş vor susţine discursuri.

Statuia din marmură, care prezintă un bust al lui Mihai Eminescu alături de un nud de femie, simbolizând muza poetului, a fost realizată de către sculptorul Frederic Storck în urmă cu o sută de ani şi a fost dezvelită la 16 octombrie 1911, în Parcul Municipal, care în prezent poartă numele poetului şi care se află în centrul municipiului Galaţi.

Aceasta este cea mai veche statuie a poetului din România.

Însemnările istorice arată că actul de inaugurare al statuii a fost semnat de către cărturarul Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Mihail Sadoveanu, Jean Bart, Emil Gârleanu, Ion Minulescu, dar şi alte nume importante ale culturii.