Gîrbovan, despre legile justiţiei: Clasa politică să dea dovadă de maturitate şi responsabilitate

"Solicitarea noastră către întreaga clasă politică este să dea dovadă de maturitate si responsabilitate, să lase sloganele de-o parte şi să înţeleagă importanţa proiectului pentru întreaga societate românească. Tuturor celor interesaţi de proiect le aducem aminte că de la faza de conferinţă de presă până la cea de proiect legislativ care apoi să fie transpus într-o lege e cale lungă. Elaborarea legilor este un efort comun, de aceea sperăm că, după ce ministrul justiţiei va şi publica proiectele pe site, toţi cei interesaţi să vină cu propuneri concrete, argumentate riguros, pentru ca în urma unei dezbateri serioase să avem o formă fericită a modificărilor la legile justiţiei, în urma cărora calitatea actului de justiţie să crească iar drepturile cetăţenilor saă fie şi mai bine apărate şi protejate", a scris Dana Gîrbovan pe Facebook.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) susţine că până în prezent nu a primit proiectul de modificare a legilor justiţiei, urmând ca după publicarea acestuia să fie făcută o analiză la nivelul uniunii.

"Propunerile legislative nu înseamnă poveşti ori prezentări PowerPoint, ci texte concrete care trebuie analizate punctual. (...) Modificările legilor justiţiei reprezintă un moment crucial pentru justiţie şi societatea românească. Actualele legi ale justiţiei sunt din 2004 şi necesită o ajustare, pentru a răspunde actualelor nevoi şi realităţi", a mai spus Gîrbovan.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader a anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede ce viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.