INS: Femeile trăiesc cu aproape şapte ani mai mult decât bărbaţii

Femeile trăiesc cu aproape şapte ani mai mult decât bărbaţii şi continuă să reprezinte 51,1 la sută din populaţie, la 1 ianuarie 2015, informează Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat transmis cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii.

INS: Femeile trăiesc cu aproape şapte ani mai mult decât bărbaţii

Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2015 a fost de 19.870.600 de locuitori, dintre care 10.163.600 erau femei (51,1%) din totalul populaţiei rezidente,a transmis INS.

Potrivit comunicatului, "în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, 5.582.900 locuiesc la oraş (52,2%) din totalul populaţiei urbane iar în mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%."

Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2015 de 43,6 ani, "populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,1 ani", vârsta medie feminină fiind de 45,1 ani, iar cea masculină de 42,0 ani", mai transmite INS.

"Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, pentru perioada 2012-2014 de 78,91 ani (79,71 ani în urban şi 77,94 ani în rural) în creştere faţă de perioada precedentă şi cu 6,91 ani mai mult decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi", transmite INS.

Potrivit informaţiilor transmise, populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.

"Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Satu Mare, Municipiul Bucureşti şi Prahova, iar cea mai scăzută în Bistriţa-Năsăud şi Covasna. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (53,2 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Contingentul fertil (femei în vârstă între 15 şi 49 ani) numără 4.662.350 persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%)", se mai spune în acelaşi comunicat.

"Rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, faţă de anul 2013. Astfel în mediul urban rata natalităţii a crescut de la 9,1‰ în 2013, la 9,8‰ în 2014. În mediul rural aceasta a crescut de la 9,1‰ la 9,5‰, în 2014 fiind inferioară ratei din mediul urban. Femeile din urban cu vârsta între 20-29 ani au născut mai mulţi copii decât cele din rural (de 1,1 ori)", mai transmite INS.

Potrvit datelor statistice, cele mai mari rate de fertilitate feminină (născuţi-vii la 1000 femei) s-au înregistrat în judeţele Suceava (53,0‰), Vaslui (50,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (50,5‰), iar cele mai scăzute în Gorj (31,8‰) şi Brăila (35,2‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 41,3 copii născuţi vii la 1000 de femei.

În anul 2014 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 193.103 copii, rezultând o rată a natalităţii de 9,7 născuţi vii la 1000 de locuitori.

De asemenea tendinţa din anii anteriori s-a păstrat, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 105,9 băieţi la 100 fete (în 2014).

În anul 2014 vârsta medie a mamei la naştere (28,2 ani) şi la prima naştere (26,8 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,0 ani şi respectiv 26,4 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii, iar femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,3 ani).

"Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,3 ani în urban şi 24,3 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,2 ani (Călăraşi şi Giurgiu) şi 29,9 ani (Bucureşti). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Bucureşti (30,8 ani), iar cea mai scăzută în Călăraşi şi Giurgiu (26,3 ani)", se mai precizează în comunicat.

Potrivit INS şi în anul 2014, "continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu pregătire superioară (29,2%), născuţii-vii de către mamele cu pregătire gimnazială, profesională şi liceală deţin un procent de 50,8%".

Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (41,8%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori. Un procent de 47,3% născuţi-vii au avut mame salariate. În mediul rural 60,7% din numărul născuţilor-vii au avut, în anul 2014, mame casnice (26,1% în mediul urban).

Confrom comunicatului de presă, "România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 4,2‰".

În anul 2014, rata nupţialităţii a fost de 5,3‰. Din totalul de 118.075 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în august (24.097), cele mai puţine în decembrie (4.251), păstrându-se ciclul tradiţional.

Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2014 la 29,0 ani la femei şi 32,3 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2014, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,3 ani la femei şi 30,4 ani la bărbaţi, se mai arată în comunicat.

"În anul 2014, s-au înregistrat 27.188 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,22 divorţuri la 1000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011(ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 2,0‰", potrivit datelor.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2015, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8.757.000 de persoane, iar dintre acestea, femeile reprezentau 43,1%.

"Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că: 1,5% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; 19,1% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; 7,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; 6,3% au avut statutul de funcţionari administrativi; 20,1% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 23,7% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; 7,4% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; 14,6% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii", transmite INS.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,3% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,3% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 37,7% au absolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
INS ,
FEMEI ,
STATISTICI ,
barbati ,
populatie ,
femeie
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
LOVITURĂ DE TEATRU înainte de alegeri. Toate calculele sunt ARUNCATE ÎN AER. Datele sunt categorice