INTERVIU Generaţia Z. Care sunt cauzele depresiei la adolescenţi şi tineri? O discuţie cu psihologul Mihai Copăceanu

  • Despre generaţia Z se scriu multe, dar mai rar se porneşte de la grupul ţintă şi anume adolescenţii şi tinerii.
  • Mihai Copăceanu, psiholog, Doctor în Medicină pe adicţii, vorbeşte, pentru MEDIAFAX, despre principalele provocări pe care le au tinerii din România.
  • „În cercetarea mea doctorală am descoperit pentru prima dată în Romania, pe o populaţie de peste 10.000 de tineri, date îngrijorătoare cu privire la suicid, la ideaţie şi tentative”, spune specialistul, care prezintă, cu date, principalele probleme ale generaţiei Z.
3559 afișări
Imaginea articolului INTERVIU Generaţia Z. Care sunt cauzele depresiei la adolescenţi şi tineri? O discuţie cu psihologul Mihai Copăceanu

FOTO Mihai Copăceanu

Cum am putea caracteriza corect generaţia Z? Cine/cum sunt ei?

 
Mihai Copăceanu, psiholog: Membrii generaţiei Z (cunoscuţi şi ca iGen, nativii digitali) sunt cei care încă din primii ani de viaţă au fost expuşi la utilizarea internetului, a jocurilor video, aplicaţiilor telefoanelor mobile, ulterior la reţelele de socializare online. S‑au născut într‑o epocă digitală, fiind înconjuraţi de numeroase dispozitive electronice şi ecrane. Se informează din mediul online şi îşi conduc viaţa influenţaţi de ce se întâmplă în online, ceea ce nu întotdeauna este corect, adevărat şi benefic sau sănătos. Dezvoltă relaţii reale şi autentice în mediul online, de prietenie sau iubire. 
 
În acelaşi timp au o durată de atenţie mai scurtă,  nu‑şi mai dezvoltă imaginaţia şi nu mai învaţă să găsească răspunsuri prin folosirea propriei judecăţi.
 
Îngrijorător este vulnerabilitatea ridicată pentru sănătatea lor mintală, sunt mult mai multe cazuri de depresie, anxietate, sinucidere şi autovătămare care cresc dramatic în rândul lor. Am scris pe larg în „Ghid de supravieţuire în pandemie” (Polirom, 2020).

Ce lipsuri au adolescenţii şi tinerii din România? Cu ce probleme se confruntă în contextul actual? 

 
Mihai Copăceanu: Cea mai mare problemă a adolescenţilor este că se simt neînţeleşi, neiubiţi, neacceptaţi, că se simt singuri şi că suferă în singurătate. Sunt judecaţi şi criticaţi şi sunt respinşi de către părinţii lor, familie, de către profesori, prieteni şi chiar societatea în general. Restul sunt efecte, nu cauze. Ca psiholog, nu mă interesează cat de mult consumă un adolescent cat mai ales ce este în spatele consumului de substanţe. 
 
Adolescenţa este o perioadă cu multe turbulenţe psihoemoţionale şi comportamentale. Am putea scrie cărţi întregi despre fiecare dintre provocările adolescenţei. Este perioada pulsiunilor emoţionale, a asumării unor riscuri iraţionale şi deci a abuzului de substanţe (tutun, alcool, droguri), jocuri video şi foarte mult, mulţi tineri sunt dependenţi de jocuri de noroc. Îi văd săptămânal la cabinet. Adolescenţii se confruntă cu probleme de identitate sexuală (o altă provocare) şi intră des în conflicte cu părinţii.

 

Social media - prieten sau duşman?

 
Mihai Copăceanu: Cei care folosesc mai mult timp social media – atât în general, cât şi noaptea – şi cei care au fost mai implicaţi emoţional în social media au o calitate mai slabă a somnului, o stimă de sine scăzută şi un nivel de anxietate şi depresie mai ridicat.
 

Ce ne poţi spune despre depresia la adolescenţi şi tineri? Care sunt cauzele? Ce îţi spun ei?

Mihai Copăceanu: Întâi, depresia la copii este diferită faţă de cea a adultului. Semnele cunoscute la adult nu sunt vizibile la copil. Nu întotdeauna un copil are o diminuare a interesului, o lipsă a motivaţiei, o tristeţe explicită, o scădere a apetitului alimentar şi deci o afectare a masei corporale. Un copil depresiv de 8 sau 10 ani care este iritat, nervos şi agresiv în permanenţă poate fi un copil care suferă de depresie. Şi aici părinţii cat şi cei din apropiere nu reuşesc să-l recunoască. Există desigur o bază biologică a depresiei, o predispoziţie genetică dar şi factori mulţi din mediu care accentuează sau precipită dezvoltarea depresiei. Riscurile precum hărţuirea şi abuzurile din mediul online nu erau prezente în urmă cu 10 ani. 
 

Principalele rezultate din cercetarea doctorală, realizată pe o populaţie de peste 10.000 de tineri

 

Date îngrijorătoare cu privire la suicid, la ideaţie şi tentative
 
  • În ultimele 6 luni, 21,5% din respondenţi au avut perioade mai lungi în care s-au simţit depresivi, 19,1% au avut perioade în care s-au simţit trişti, 13,6% au avut perioade în care s-au simţit anxioşi, în timp ce 8,2% au avut perioade în care s-au simţit supăraţi. Mai mult, 28,6% (2859) din cei chestionaţi afirmă că plâng mai mult decât de obicei şi o treime (31%-3102) dintre subiecţii studiului declară că nu pot dormi bine noaptea.

  • 48.9% din tineri au declarat că au avut cel puţin o dată gânduri de suicid. Cu toate acestea doar 28,5 % (2856) dintre adolescenţi au declarat că au apelat la servicii de psihoterapie în trecut. Există o asociere între sex şi tentativa de suicid, fiind de două ori mai multe fete.
Mihai Copăceanu: Am identificat o corelaţie între sentimentul de a fi iubit şi susţinut în familie şi tentativa de suicid. Practic, 43,9% din respondenţii care au declarat că nu  se simt iubiţi şi susţinuţi de familie au avut măcar o dată o  tendinţă de suicid, doar 15,3% din cei care se simt iubiţi şi  susţinuţi de familie au avut vreodată o tentativă de suicid.
 
  • În ceea ce priveşte consumul de alcool pentru prima oară înainte de 15 ani, procentul băieţilor este semnificativ mai mare (82,1%) decât cel al fetelor (68,4%).

Ce spun adolescenţii?

  • „Eram în situaţie de corigenţă la Matematică. Am zis că mai bine mă  sinucid decât să suport o asemenea ruşine. Deşi am rămas corigentă, mi-am limpezit minţile şi am început să gândesc pozitiv. Am zis că  şcoala nu reflectă inteligenţa mea” (mărturie din lucrarea lui Copăceanu).

  • „M-am tăiat crezând ca aşa voi scăpa de durerea şi gândurile pe care le  aveam, dar nu grav, aveam 14-15 ani şi credeam că aceasta ar fi o  soluţie. Am renunţat, am mai crescut, şi am realizat că niciodată a-mi face rău nu va fi o soluţie şi că trebuie să merg mai departe indiferent prin câte divorţuri de ale părinţilor şi despărţiri "dramatice" aş trece. Viaţa mea are prioritate”  (mărturie din lucrarea lui Copăceanu).

CITEŞTE ŞI: Generaţia Z, de la Zombi: Tineri mai puţin educaţi, deprimaţi, fără valori, dependenţi de tehnologie 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici