Învăţătorii şi educatorii, salarizaţi în funcţie de studii

• Social

  • Sorin Blejnar şi Elan Schwartzenberg, audiaţi la Parchet în legătură cu dispariţia lui Codruţ Marta 23:27
  • ICCJ decide în iunie dacă Iacobov şi fosta conducere a Rafo execută pedepsele stabilite de CAB 19:27
  • Chiuariu: Macovei e un manelist al anticorupţiei, în 2005 dorea unificarea DNA cu DIICOT 19:24
  • Accident grav pe DN1: Doi morţi şi mai mulţi răniţi, după ce un microbuz a fost lovit de un autoturism 18:54
  • Olimpici eliminaţi de la bacalaureat. Tentativa de fraudă, descoperită cu ajutorul camerelor de supraveghere 18:22

"Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România salută noile dispoziţii ale Legilor 387 şi 330 din 2009 care modifică legea învăţământului şi statutul personalului didactic şi fac posibilă alinierea la modelul european în ce priveşte funcţioarea în învăţământul primar şi preşcolar a unor cadre didactice cu studii superioare. De câţiva ani a apărut o nouă specializare în învăţământul superior care, potrivit noii legislaţii, pregăteşte «profesori pentru învăţământul primar/preşcolar». Abia acum legiuitorul reglementează salarizarea acestei funcţii", se arată într-un comunicat remis, duminică, de către Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România.

Potrivit sursei citate, legiuitorul vine cu încă o nouă funcţie şi anume "profesori în învăţământul primar/preşcolar", unde îi încadrează pe toţi învăţătorii şi educatoarele care au absolvit după liceul pedagogic şi studii superioare (indiferent de specializare). "Până acum, chiar dacă aveau studii superioare, învăţătorii şi educatoarele erau salarizaţi doar ca institutori. Această reparaţie pentru învăţătorii şi educatoarele care în timp - până la apariţia noii specializări - şi-au completat studiile este prevăzută şi de Legea Educaţiei Naţionale", arată Dolha.

Institutori vor rămâne doar cadrele didactice care nu au studii superioare, ci doar postliceale sau sunt absolvente doar ale colegiului pedagogic fără anul de completare prevăzut de art 16 (2) al Legii 288/2004.

"Dând importanţa cuvenită temeincei pregătiri din cadrul liceelor pedagogice, Legea 387 mai reglementează că liceul/colegiul pedagogic avut la bază face să nu mai fie obligatoriu modulul psihopedagogic pentru a accede la funcţia de "profesor" în primar, preşcolar şi chiar gimnaziu - încurajând astfel pe cei care vor să îmbrăţişeze cariera didactică să urmeze astfel de licee înaintea învăţământului superior. Aceste cadre didactice vor avea patru ani de liceu pedagogic plus anii de facultate. Cei care nu vor avea liceul pedagogic la bază vor trebui să urmeze la facultate şi un modul psihopedagogic special.

Salarizarea "profesorilor pentru învăţământ primar/preşcolar" şi a celor care sunt "profesori" în învăţământul primar/preşcolar (cei numiţi "profesor-învăţător" de Legea Educaţiei Naţionale) se va face potrivit art 38 al legii 330 la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de lungă durată, spune sursa citată.

Mai mult, arată Dolha, Strategia "Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii" şi pachetul de legi al Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie prevăd recunoaşterea ca profesori pentru învăţământ primar şi preşcolar a tuturor educatoarelor şi învăţătorilor, deci şi a celor fără studii superioare prin recunoaşterea învăţării informale şi nonformale (experienţă, grade didactice, cursuri de perfecţionare etc) cerută de UE cu insistenţă.

"S-a rezolvat deocamdată prin noua legislaţie încadrarea corectă ca profesori în ciclul primar şi preşcolar, respectiv a celor care au deja dovada formală a studiilor superioare şi liceul pedagogic la bază sau după caz a modulului psihopedagogic", conchide Dolha.