Judecătorul român la CEDO, Corneliu Bârsan, contestă la CSM percheziţionarea casei din Snagov

Corneliu Bârsan invocă imunitatea dobândită ca judecător la CEDO, susţinând că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - care au obţinut aviz de percheziţie de la CSM - nu ar fi avut dreptul de a intra în locuinţa sa din Snagov, unde locuieşte soţia sa, Gabriela Bârsan.

Secţia pentru judecători a CSM va lua în discuţie marţi, 18 octombrie, plângerea profesorului Corneliu Bârsan.

Acelaşi argument îl aduce Gabriela Bârsan care a contestat la plenul CSM percheziţionarea imobilului său, membri Consiliului urmând să decidă tot marţi, 18 octombrie, asupra plângerii.

Direcţia legislaţie a Consiliului consemnează în punctul de vedere cu privire la cele reclamate de soţii Bârsan, că CSM doar se pronunţă dacă este o măsură obiectivă cea solicitată de organul judiciar şi nu una abuzivă.

Pe de altă parte, surse din magistratură susţin că imunitatea diplomatică poate fi invocată doar cu privire la locul în care locuieşte demnitarul, în speţă imobilul din Strasbourg pe care îl ocupă profesorul Bârsan, care are reşedinţa acolo.

În 6 octombrie, procurorii DNA au percheziţionat locuinţele judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu, de la Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

DNA a informat că procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bârsan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Iuliana Puşoiu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul Bucureşti, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi Gabriel Chriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine că judecătorii şefi asupra cărora planează suspiciuni de corupţie să demisioneze, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind vârful ierarhiei judecătoreşti şi comportamentul judecătorilor săi afectează extrem de grav imaginea publică a justiţei.

"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România - filiala Cluj îşi manifestă îngrijorarea faţă de evenimentele recente care au adus, din nou, în atenţia publicului judecătorii instanţei supreme", arată UNJR, într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Gabriela Bârsan deţine încă preşedinţia Secţiei de Contencios a instanţei supreme, în timp ce Iuliana Puşoiu şi-a cerut pensionarea, CSM urmând să decidă.

Pe de altă parte, jurişti de marcă, avocaţi, profesori de drept apreciază că profesorul Corneliu Bârsan ar trebui să demisioneze având în vedere pozţia de judecător la Curtea Europeană.

Mandatul lui Corneliu Bârsan (68 de ani) - propus în 2007 de CSM, validat de Guvernul român şi numit de Consiliul Europei - expiră în 31 octombrie 2013.

Cum numirea a făcut-o Secretarul General al Consiliului Europei, ca şi principiu, potrivit regulii de drept administrativ, cine numeste poate şi revoca.

Astfel, CSM nu are competenţa în a dispune revocarea judecătorului român la CEDO.