Mai pregătiţi decât în cazul pestei porcine? ANSVSA susţine că ştie ce să facă dacă ajunge în România, din Bulgaria, Pesta Rumegătoarelor Mici

ANSVSA a realizat acest exerciţiu în contextul epidemiologic actual, respectiv răspândirea PRM în Bulgaria.

La acest exerciţiu au participat directori din cadrul Autorităţii, preşedintele instituţiei, Geronimo Brănescu, specialişti din cadrul tuturor Direcţiilor judeţene, dar şi reprezentanţi ai altor instituţii ale statului, care au atribuţii în combaterea bolilor la animale.

Scopul acestui exerciţiu este de a testa aplicabilitatea Manualului Operaţional pentru intervenţia în focarele de PRM la nivel local, viteza de reacţie şi capacitatea structurilor din cadrul DSVSA judeţene şi a celor din cadrul celorlalte instituţii, de a conlucra, în cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor.

Programul instruirii a vizat următoarele aspecte: informarea privind evoluţia focarelor de PRM în Bulgaria, inclusiv a zonelor aflate sub restricţie din cauza evoluţiei bolii; etiologia, etiopatologia, aspectele clinic şi anatomopatologice ale PRM; legislaţia în vigoare privind PRM; diagnosticul PRM; Manualul Operaţional pentru intervenţia în focarele PRM; exerciţiu practic (simulare) privind modul de intervenţie în cazul apariţiei unei suspiciuni şi/sau a unui focar de PRM într-o exploataţie.

Autoritatea mai informează că PRM este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele şi caprinele.

„De regulă, în focare, sunt afectate 50-90% dintre animale, fiind considerată una dintre cele mai contagioase boli ale rumegătoarelor mici. În cazul apariţiei bolii, pierderile economice sunt importante, generate de interzicerea sau limitarea deplasării acestor rumegătoare, exportul, importul şi creşterea în exploataţii intensive”, au mai subliniat reprezentanţii ANSVSA.

În România, nu evoluează această boală, având statut de ţară liberă de pesta micilor rumegătoare.

Transmiterea infecţiei se face direct de la animalul bolnav la cel receptiv şi puţin probabil indirect, având în vedere rezistenţa scăzută a virusului în mediul exterior. Virusul pătrunde în organism la nivelul mucoasei nasofaringiene.

Evoluţia bolii este supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni şi ulcere la nivelul căilor respiratorii şi a mucoasei digestive.

În caz de apariţie a bolii, în ţări indemne, se recurge la eliminarea efectivului afectat.

În ţările în care boala evoluează frecvent, animalele bolnave sunt izolate şi, eventual, sunt supuse tratamentului cu antibiotice pentru prevenirea infecţiilor bacteriene secundare sau sunt sacrificate. În plus, animalele sănătoase sunt dezinfectate şi vaccinate.

Pe această cale, ANSVSA solicită operatorilor economici din România, implicaţi în activitatea de comerţ cu rumegătoare să acorde maximă atenţie instrucţiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA judeţene, pentru a proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală.

Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA judeţene.