Majorarea salariilor cadrelor didactice, decisă de Camera Deputaţilor, constituţională

Guvernul invoca totodată şi o serie de legi ordinare menite să detalieze principiile din Constituţie, un exemplu fiind legea finanţelor publice, din care Executivul citează două articole. În contextul legislativ invocat, Executivul observă, în argumentaţia către CC, că "legiuitorul constituant a impus o reglementare specială în domeniul creşterii cheltuielilor sau a diminuării veniturilor bugetare, iar legiuitorul ordinar a prevăzut, la nivelul legii, o procedură specifică în acest domeniu".

"O asemenea procedură specială se impune atunci când sunt majorate cheltuielile bugetare pentru a nu se afecta echilibrul financiar al statului. În caz contrar, se poate produce un dezechilibru bugetar cu efecte incontrolabile. Se constată că în cazul de faţă nu au fost respectate aceste prevederi legale care detaliază dispoziţiile constituţionale ale articolului 138 alineat 5, creându-se o sarcină bugetară excesivă care depăşeşte alocările bugetare stabilite prin Legea bugetului de stat din 2007, determinând consecinţe financiare deosebit de periculoase", aprecia Guvernul.

Mai mult, Executivul afirma că această cheltuială bugetară implică o sarcină bugetară excesivă şi în ceea ce priveşte bugetul pentru anul următor, fapt ce va duce la o creştere a deficitului public.

"Articolul 104 din Tratatul de la Maastricht instituind Uniunea Europeană reglementează o anumită disciplină bugetară, impunându-se statelor membre o obligaţie generală: aceea de a evita deficitele publice excesive. Respectarea acestei cerinţe este supravegheată de către Comisia Europeană, care verifică periodic, pe de o parte, raportul între deficitul bugetar şi produsul intern brut, iar pe de altă parte raportul între datoria publică şi Produsul Intern Brut - PIB. Aceste raporturi nu trebuie să depăşească valorile de referinţă stabilite printr-un protocol (care este anexă la Tratat) privind procedura aplicabilă în caz de deficit excesiv - 3 la sută din PIB", arată documentul.

Aceste măsuri, aprecia Executivul, pun în pericol pe termen scurt echilibrul bugetar al României, iar pe termen lung obiectivele României de aderare la zona Euro.

Mai mult, România ar putea fi pusă în faţa faptului împlinit de a nu îşi putea respecta obligaţiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană şi de a încălca Tratatul de instituire a Uniunii Europene şi, implicit, articolul 148 din Constituţie care impune obligativitatea respectării Tratatului.

Mai mult, Guvernul acuza Parlamentul că ar fi modificat, indirect, Legea bugetului de stat din 2007, "fără a apela nici măcar la o eventuală lege de rectificare a bugetului, lege faţă de care s-ar aplica o procedură de adoptare similară legii bugetului de stat".

"Este inadmisibilă modificarea indirectă a alocărilor bugetare stabilite prin legea bugetului de stat în maniera în care a acţionat Parlamentul. Se încalcă principiul simetriei juridice şi, pe cale de consecinţă, se constată şi încălcarea articolului 138 alineatul 2 din Constituţie (care stipulează că Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului, n.r.)", se mai arată în documentul citat.

Executivul a dat şi câteva elemente de drept comparat, chestiuni tehnice menite practic să arate că în toate statele se impun proceduri speciale de adoptare a acelor legi care cresc cheltuielile bugetare sau care diminuează veniturile bugetului de stat.