Martor în procesul fugii lui Omar Hayssam: Plecarea lui a fost plătită de comercianţii arabi cu flori

Un martor sub acoperire audiat cu numele de "Adrian" în dosarul fugii lui Omar Hayssam a spus, luni, că plecarea afaceristului din ţară a costat câteva "zeci de mii de euro", sumă care a fost strânsă de fraţii afaceristului sirian de la comercianţii arabi cu legume şi flori din Bucureşti.

654 afișări
Imaginea articolului Martor în procesul fugii lui Omar Hayssam: Plecarea lui a fost plătită de comercianţii arabi cu flori

Omar Hayssam (Imagine: Thomas Dan/Arhiva Mediafax Foto)

La Curtea de Apel Oradea s-a desfăşurat, luni, un nou termen de judecată în dosarul fugii din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam, în cadrul căruia au fost audiaţi patru dintre martorii propuşi de avocaţii fraţilor Omar, respectiv de apărătorul omului de afaceri Tartousi Mustafa (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit ţară).

Trei dintre martori au fost angajaţi ai fraţilor Omar la service-ul acestora din centrul comercial City Center şi au fost propuşi în apărare de către sirieni, pentru a arăta că pe 29 iunie 2006, data în care Hayssam Khaled Omar este acuzat că a fost condus de fraţii săi la Constanţa şi îmbarcat pe vasul armatorului Tartousi Mustafa, Mukhles Omar s-a aflat, de fapt, la ziua unui angajat în complexul comercial.

Ultimul martor, un bărbat cu identitate protejată, prezentat ca "Adrian", a fost audiat de judecător într-o sală separată, fiind auzit doar prin intermediul unui sistem audio, cu voce distorsionată.

Acesta a dezvăluit în faţa judecătorilor faptul că, în vara anului 2006, a fost de faţă la negocierile purtate de un apropiat al familiei Omar cu Tarek Mustafa Mohamed, angajatul armatorului Tartousi Mustafa, pentru scoaterea din ţară a lui Hayssam Omar.

"Nu îmi mai aduc foarte bine aminte data, doar că era vară. Am fost de faţă când Tarek i-a promis acelui bărbat că poate rezolva plecarea lui Hayssam Omar. Discuţia s-a purtat în limba arabă, la modul general, iar preţul avansat a fost de câteva zeci de mii de euro, care urmau să fie colectaţi de la arabii care se ocupă de comerţul cu legume şi flori în Bucureşti", a declarat martorul.

Acesta a adăugat că îl cunoaşte de câţiva ani pe Tartousi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit ţară, şi ştie că acesta a mai scos şi alte persoane din România.

"Îl cunosc personal pe Tartousi, ştiu că are de mulţi ani afaceri în portul Constanţa. Îl cunosc şi autorităţile din Portul Constanţa foarte bine. I se adresează familiar, cu «Să trăiţi dom’ patron». Ştiu însă şi că a scos persoane ilegal din ţară, am cunoştinţă de astfel de lucruri", a arătat martorul.

Un alt martor, tot sub acoperire, va fi audiat la următorul termen de judecată, stabilit pentru data de 7 mai. Tot atunci vor fi prezentaţi în faţa judecătorului şi patru dintre martorii citaţi pentru ziua de luni şi care nu s-au conformat, aceştia fiind amendaţi cu câte 200 lei de judecător.

"Aceste persoane vor fi date în debit cu 200 lei, pentru lipsa la termen şi vor fi aduse la data stabilită pentru continuarea dezbaterilor, cu mandat de aducere şi însoţiţi de organele de poliţie", a dispus judecătorul Traian Munteanu.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de-al doilea caz".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul acestui caz conţine nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulţi magistraţi ai Curţii de Apel Oradea, inclusiv cel care prezidează completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obţinerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat.

La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Haşotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române.

Haşotti afirma că în corespondenţa dintre ministerele de Justiţie român şi sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri. Avocatul preciza că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar şi nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele româneşti înaintate inclusiv Ministerului Justiţiei din Siria.

Totodată, Haşotti spunea că Omar Hayssam se află în detenţie într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorităţi.

La termenul din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Oradea revoca măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă. În 30 iunie 2010, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam "este bine-merci" şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. "Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei", spunea atunci Băsescu.

În 23 martie 2011, Ion Cazacu, avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înşelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria şi Egipt, afirma, la Curtea de Apel Bucureşti, că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă "negru pe alb" faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

În 17 octombrie 2011, procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauză.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici