MCV recomandă: Eforturi suplimentare pentru adoptarea unor criterii obiective de ridicare a imunităţii, necesare

Comisia Europeană a publicat, miercuri, Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Una dintre recomandările prezentate în document se referă la adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor „pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie”.

De asemenea, potrivit sursei citate, „Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona”.

„Trei cereri recente de ridicare a imunităţii unor parlamentari au fost respinse. În încercarea de a îmbunătăţi transparenţa, Camera Deputaţilor a început să facă publice, înainte de votul în plen, argumentele Comisiei juridice în favoarea respingerii sau a aprobării acestor cereri. În două cazuri, argumentul în favoarea respingerii invocat de Comisia juridică a fost că faptele nu au niciun temei juridic — cu toate că partidele de opoziţie au contestat acest lucru pe motiv că numai judecătorii pot evalua dacă o persoană a comis o infracţiune. Comisia salută faptul că se ia în considerare nevoia unei mai mari transparenţe cu privire la acţiunile întreprinse în urma cererilor formulate de organele de urmărire penală, dar consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10. Ea îşi reiterează recomandarea de a solicita asistenţă Comisiei de la Veneţia şi GRECO, care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă referitoare la practicile în acest domeniu”, se arată în Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), publicat miercuri.

Conform sursei citate, în raportul din ianuarie, Comisia a precizat că slăbirea eficacităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar constitui un pas înapoi.

Mai mult, conform sursei citate, Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să fie în măsură să îşi desfăşoare activităţile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziţie.

„În rapoartele anterioare, faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menţionat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referinţă nr. 3. În cazul apariţiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie”, se arată în Raportul MCV.

În cadrul documentului citat se precizează că, dat fiind că punerea în aplicare a strategiei anticorupţie a fost lansată la nivel tehnic, în prezent, aceasta are nevoie de o susţinere politică vizibilă din partea Guvernului şi a autorităţilor locale pentru a se înregistra progrese, astfel cum s-a întâmplat în cazul punerii în aplicare a strategiei iniţiale, când s-au depus eforturi în vederea răspândirii bunelor practici şi a încurajării organismelor publice să aloce resurse şi să acorde atenţie activităţii de combatere a corupţiei.

„Miniştrii responsabili de administraţia publică centrală şi miniştrii din sectoarele­ cheie, cum ar fi Educaţia sau Sănătatea, ar putea juca un rol deosebit de important. În iunie, ministrul Justiţiei a invitat cele două camere ale Parlamentului să semneze o declaraţie comună de sprijinire a Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020. Acest lucru nu a avut încă loc. În general, prevenirea corupţiei ar trebui să devină o prioritate politică, în special prin luarea măsurilor necesare pentru a sprijini pe deplin punerea în aplicare a Strategiei Naţionale Anticorupţie la nivel central şi local, asigurarea stabilităţii cadrului juridic relevant, precum şi menţinerea rezultatelor pozitive obţinute de organele de urmărire penală”, conform raportului MCV.

Potrivit celui mai nou raport, privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, ţara noastră a "realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare", se arată în raport.

Totodată, Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, "deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV".

Comisia Europeană anunţă că o nouă evaluare va avea loc la finalul anului 2018.