Ministrul Justiţiei, despre Legea de desfiinţare a Secţiei speciale: Celor ce discută pe ton agresiv, le spun că nu îi pricep

Ministrul Justiţiei a scris, miercuri dimineaţa, pe pagina sa de Facebook, că a observat reacţiile negative la adresa proictului de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

„Am luat act de reacţiile diverse, unele critice, la proiectul MJ de desfiinţare a SIIJ. Pe fond, le privesc pe toate cu seriozitate şi voi reflecta la ele, ca întotdeauna. Înţeleg interesul şi pasiunea revărsate asupra subiectului. Înţeleg şi motivele aparente şi cele mai puţin vizibile. Însă nu înţeleg vehemenţa stridentă, suspiciunea, procesul de intenţie, chiar jignirea, acolo unde aceste bube ale gândirii raţionale şi comportamentului civic se manifestă. Celor care vor să dialogheze raţional, le-am fost întotdeauna alături şi i-am privit cu simpatie, indiferent cât de puternică le-a fost critica. Celor care discută în termenii procesului de intenţie, ai limbajului agresiv şi, uneori, jignitor, pe ton strident şi ţipător le spun că îmi vorbesc o limbă străină, nu îi pricep, să fiu iertat!”, scrie Predoiu.

Conform sursei citate, legiferarea este un proces „laborios, migălos, generos”.

„Seamănă cu şlefuirea unui bloc de piatră până capătă, pe lângă conţinut, formă abstractă, sens. Dar se pleacă întodeauna de la un “dat”, de la un “bloc”, de la un proiect. Nimic nu împiedică CSM să perfecţioneze proiectul MJ, de aceea l-am trimis la avizare. Nimic nu împiedică asociaţiile de magistraţi să trimită propuneri la MJ şi, la rândul său, acesta să îşi perfecţioneze propriul “bloc” de lege. Pe unele le-am şi primit deja, pe telefonul personal, le aştept şi oficial la adresa ministerului. Mulţumesc! La urma urmei, un proiect a fost pus pe masa netedă a CSM, nu direct în Monitorul Oficial, prin OUG, nu direct pe masa şi mai netedă a Parlamentului, prin angajare de răspundere. Era mai bine să procedăm direct la intervenţie?! O să reflectez şi la acest lucru, dacă e cazul să propun Premierului, dacă împrejurările o cer. În fond, şi OUG şi angajarea de răspundere sunt proceduri de legiferare constituţionale”, mai scrie ministrul Justiţiei.

El aminteşte faptul că proiectului i s-au adus critici conform cărora se creează o „superimunitate” magistraţilor, el spunând că, de fapt, se asigură imparţialitatea.

„Lupta anticorupţie şi, în general, lupta pentru integritate nu exclude imparţialitatea, nu exclude rigurozitatea. Ba chiar le presupune cu obligativitate. O activistă ONG pe care o stimez imi transmite public că nu înţelege logica din spatele “filtrelor” procedurale din proiect. Este logica inversă celei cu care acţionau în trecutul nu prea îndepărtat unii dintre miniştrii de Justiţie, atunci când chemau pe unii dintre procurorii şefi la minister cu unele dosare şi le comunicau că sunt interesaţi de numărul de inculpări, nu de numărul de condamnări. Este logica inversă din spatele unor miniştri care discutau deschis la partid despre stadiul acestor dosare şi despre cum le vor accelera ei împotriva inamicilor politici ai prea rafinatului premier în funcţie la acea dată. În optica mea, nu trebuie să ne întoarcem la acea logică desuetă şi dovedit contraproductivă. O jurnalistă pe care o preţuiesc afirma că nu crede să fi fost vreun magistrat şantajat şi niciun abuz, că n-a cunoscut niciunul care să afirme deschis acest lucru. E drept, s-a vorbit doar pe la colţuri de acest lucru sau, când s-a vorbit deschis în CSM, s-a vorbit impersonal şi general, însă e exorbitant să ceri unui magistrat să recunoască public faptul că a fost presat să dea o soluţie sau alta, mai ales după ce a dat-o. Cert este că există această percepţie puternică şi această temere că lucrurile s-ar putea repeta. Nu cred că sunt apărute din nimic sau din închipuiri. MJ nu poate ignora aceste percepţii şi temeri, nu legiferăm într-o lume abstractă şi ideală, ci într-una concretă şi imperfectă. Şi cred că este şi în interesul DNA să existe aceste filtre pentru ca, într-un timp oarecare, să elimine orice prejudecată şi suspiciune că lucrurile vor derapa şi apoi “filtrele” vor dispare. Eu, personal, am încredere, de aceea am optat pentru reîntregirea competenţei legale a DNA. Dar, ca ministru, încerc să fiu imparţial şi să am grijă şi de cealaltă parte a magistraturii, care înca nu are incredere”, subliniază Predoiu.

Sursa citată mai spune că Ministerul Justiţiei avea de ales între a propune reformarea SIIJ sau desfiinţarea ei cu reîntregirea competenţelor DNA.

„Am optat pentru firescul instituţional şi am înclinat balanţa spre DNA. Odată făcută această opţiune, am avut de ales între a ignora temerile şi percepţiile create în anii anteriori în urma “cazului Ploieşti” şi a altora, sau a ţine cont de ele şi a reglementa “filtre” procedurale asiguratorii. Am optat să înclin balanţa şi în cealaltă parte, prin doua “filtre”, Procurorul General şi CSM. În concluzie, celor care spun că CSM ar putea abuza de “filtru”, le răspund: să vedem primul abuz al CSM şi MJ va propune eliminarea “filtrului”! Celor care vor păstrarea SIIJ, le adresez următoarele întrebări: cum anchetezi un caz de corupţie la 500 de km de Bucureşti cu 15 procurori staţionaţi în capitală? Există acest interes în magistratură, să anchetăm corupţia din magistratură? Au auzit de locurile în care clienţii vin la judecata dosarelor civile “împodobiţi”, ca să plece fericiţi?
Celor care îmi transmit civilizat că, în general, proiectul nu e bun, dintr-o cauză sau alta, le răspund: ceva imperfect e mai mult decat nimic şi sunt de acord să îl facem mai bun! CSM, asociaţiile, magistraţii, analiştii, juriştii, profesorii, jurnaliştii etc, au cuvântul în dezbatere. Avem cu toţii dreptul la cuvânt şi la opinii, personale sau instituţionale. Chiar şi Ministerul Justiţiei”, conchide Cătălin Predoiu.

Pe site-ul Ministerul Justiţiei (MJ) a fost publicat, marţi, proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, documentul fiind transmis, în aceeaşi zi, CSM, pentru procedura de avizare.