MOTIVAREA deciziei de condamnare a Monicăi Iacob Ridzi: Faptele sunt de o "gravitate extremă" după tentativa distrugerii probelor

Faptele fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi sunt de o "gravitate extremă", după ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis, arată instanţa supremă, în motivarea deciziei de condamnare a acesteia.

13828 afișări
Imaginea articolului MOTIVAREA deciziei de condamnare a Monicăi Iacob Ridzi: Faptele sunt de o "gravitate extremă" după tentativa distrugerii probelor

MOTIVAREA deciziei de condamnare a Monicăi Iacob Ridzi: Faptele sunt de o "gravitate extremă" după tentativa distrugerii probelor (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Instanţa supremă a redactat motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători - Iulian Dragomir, Rodica Cosma şi Francesca Vasile - arată că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie, dar şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti.

De asemenea, cei trei magistraţi explică în detaliu de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare.

"Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale", se arată în documentul instanţei.

Judecătorii arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o "gravitate extremă" şi descriu tabloul infracţional conturat la nivelul ministerului drept unul "dezolant".

"Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul - specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)", notează cei trei judecători.

ICCJ mai arată în motivare că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenţa infracţională a inculpaţilor nominalizaţi, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar.

Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi, cu menţiunea că "evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora".

"Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (...) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora", se arată în motivare.

Închisoarea cu executare în cazul Monicăi Ridzi, pentru conformarea ei la valorile sociale

În motivare, judecătorii arată că "analizarea gravităţii concrete a faptelor, influenţată de mobilul şi scopul acestora, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate în cazul infracţiunilor săvârşite în speţă generează, în consecinţă, gradualizarea pedepselor ce se vor aplica în cauză".

Instanţa subliniază că Ridzi a dispus plata a peste 2,7 milioane de lei din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) pe care îl conducea, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate.

"Înalta Curte reţine că acţiunile infracţionale comise în speţă de totalitatea inculpaţilor nominalizaţi trimişi în judecată şi, în primul rând, participarea la simularea derulării unei proceduri de achiziţie, la divizarea achiziţiei în trei contracte şi la recepţionarea fictivă a prestaţiilor, acţiuni ce au avut drept rezultate crearea instrumentelor comerciale (...) şi a actelor justificative care au permis inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria să dispună plata din bugetul MTS către firme a sumei de 2.737.743,35 lei, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate, iar societăţilor comerciale Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark să obţină în acelaşi cuantum avantaje materiale şi care întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial", se arată în motivare.

Judecătorii mai spun că faptele incriminate în dosar au fost săvârşite "printr-un mecanism extrem de insidios, în care au primat activităţile fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, constând în antrenarea celorlalţi inculpaţi la săvârşirea, în calitate de coautori sau complici, a infracţiunilor menţionate ce desemnează o altă formă de manifestare a comportamentului său abuziv care, în contextul funcţiei deţinute, imprimă faptelor sale o gravitate deosebită".

Totodată, arată magistraţii, referitor la participaţia Ioanei Elena Vârsta - fost consilier al Monicăi Ridzi -, se are în vedere că activităţile infracţionale ale acesteia au fost substanţiale şi s-au derulat pe tot traseul faptelor infracţionale consumate în perioada 17 martie - 22 mai 2009, ea fiind cea care a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu fostul ministru, punerea în aplicare a planului conceput de aceasta.

"Astfel, inculpata Vârsta Ioana Elena i-a identificat pe inculpaţii Iacobescu Bogdan Petre, Nica-Udangiu George-Răzvan şi Negrea Marius Cristian, administratori ai Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark, care s-au angrenat la punerea în executare a activităţii infracţionale, cunoscând că vor fi beneficiarii unor avantaje materiale provenite din fondurile bugetare de stat ale MTS. Pe baza datelor primite de la inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria privind suma totală alocată achiziţiei, inculpata Vârsta Ioana Elena a redactat documentul «buget final 3 locatii.xls» şi 1-a pus la dispoziţia inculpaţilor nominalizaţi la punctele 2-8, care, împreună cu ceilalţi inculpaţi angajaţi ai instituţiei, au întocmit în fals întreaga documentaţie de atribuire, inclusiv ofertele firmelor. La cererea inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria, inculpata Vârsta Ioana Elena a achiziţionat pe firma sa Red Apple Communication  toate materialele promoţionale, după care, în baza înţelegerii infracţionale menţionate, inculpatul Nica-Udangiu George-Răzvan a preluat relaţia comercială pe firma sa  Artisan Consulting, substituind-o în documente firmei Red Apple Communication", se mai arată în motivare.

Aceste operaţiuni, spun judecătorii, au făcut posibilă ascunderea achiziţiei de bunuri în categoria unor servicii şi includerea sub această formă, în contracte datate 22 aprilie 2009, la o valoare aproape triplă faţă de costurile reale ale achiziţiei.

Instanţa mai precizează că, faţă de Ridzi, Vârsta şi Diaconu, "în baza considerentelor cu rol decisiv în iniţierea şi coordonarea tuturor activităţilor infracţionale analizate, ce au generat producerea unei pagube însemnate părţii civile Ministerul Tineretului şi Sportului", se dispune "aplicarea de pedepse privative de libertate pentru fiecare din infracţiunile săvârşite şi aflate în stare de concurs real orientate spre minimul special prevăzut de textele de lege încriminatorii, urmând ca pentru pedepsele rezultante finale ce vor fi stabilite să se dispună executarea acestora în regim de detenţie, unica modalitate de executare ce poate asigura restabilirea legii încălcate în speţă datorat gradului ridicat de pericol social al infracţiunilor comise, condiţiilor şi împrejurărilor concrete în care acestea au fost săvârşite, pluralităţii actelor de executare, precum şi urmărilor socialmente periculoase de o gravitate extremă ale faptelor acestora".

"Cu referire la persoana acestor inculpaţi, Înalta Curte are în vedere că datele personale referitoare la situaţia lor familială şi calificările lor profesionale nu pot înfrânge concluzia categorică a justificării necesităţii dispunerii modalităţii de executare prin privarea efectivă de libertate, în detenţie, în vederea conformării lor în viitor la valorile sociale ocrotite de legea penală şi, în primul rând, la gestionarea în condiţiile legii şi cu bună credinţă a fondurilor bugetare publice", explică judecătorii, în motivare.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani.

Aceeaşi pedeapsă - respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi - a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS în perioada martie - septembrie 2009, a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare, plus doi ani de interzicere a unor drepturi.

Alături de aceştia au fost condamnaţi şi ceilalţi inculpaţi din dosar la pedepse cu suspendare iar decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie - mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie - septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 - ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici