Părinţii plătesc într-un an şcolar în medie 1.500 de lei pentru un copil, statul dă 970 lei

• Social

  • Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns cu elicopterul în Vrancea, alături de miniştrii Apărării şi Internelor: Mergem unde e nevoie, la muncă 09:51
  • Zeci de mii de oameni din Vrancea, izolaţi şi fără alimente, aşteptând ajutorul autorităţilor 23:44
  • Berca: Utilizarea sumelor pentru calamităţi se face prin atribuire directă. Decizia e a comitetului judeţean 21:50
  • Directorul ROMARM: Fabrica de Arme Cugir ar urma să angajeze aproximativ 500 de persoane 21:02
  • SITUAŢIE DE URGENŢĂ ÎN VRANCEA: Zeci de mii de oameni, izolaţi din cauza zăpezii - FOTO 20:32

Studiul "Învăţământul gratuit costă", ce prezintă "costurile ascunse" ale învăţământului românesc, a fost realizat prin chestionar, pe un eşantion de aproximativ 600 de părinţi şi 300 de cadre didactice, în perioada martie-iunie 2010, a spus, joi, la lansarea raportului, Mihaela Manole, director coordonator la "Salvaţi Copiii".

Rezultatele studiului arată că, în 2006, România a alocat 1.500 de euro pentru un elev sau student, reprezentând costul anual global. În acel an, media europeană se situa la 5.700 de euro.

În prezent, costul mediu alocat de părinţi pentru şcolarizarea unui copil este de 1.490 de lei, iar per familie este de aproape 2.000 de lei.

În ceea ce priveşte repartizarea pe rural şi urban, persoanele care îşi cresc copiii la oraş plătesc mai mulţi bani pentru aceştia în timpul anului şcolar, respectiv aproape 1.600 de lei.

Cele mai multe costuri ascunse ale educaţiei din România se duc pe meditaţii (1.348 de lei), transport între casă şi şcoală (peste 700 de lei) şi alimente consumate în timpul programului şcolar (peste 600 de lei).

Studiul arată că fondul clasei şi fondul şcolii sunt printre cele mai mici costuri ascunse, reprezentând aproape 80 de lei împreună.

Aproape 30 la sută dintre părinţii care au răspuns la chestionar au spus că fondul şcolii este o contribuţie obligatorie, în timp ce peste 60 la sută au spus că nu. Totodată, numai aproape 15 la sută dintre părinţi au spus că primesc chitanţă la achitarea fondului şcolii şi mai mult de jumătate au arătat că nu sunt consultaţi cu privire la destinaţia banilor.

Spre deosebire de fondul şcolii, cel al clasei este obligatoriu pentru peste 40 la sută din părinţi, deşi aproape 62 la sută au spus că nu se întâmplă nimic dacă nu plătesc.

Totodată, peste 28 la sută dintre părinţi au spus că elevii nu participă niciodată, iar 10 la sută au spus că aceştia participă foarte rar la deciziile referitoare la destinaţia banilor, în vreme ce profesorii au spus că elevii participă întotdeauna (peste 33 la sută) sau în majoritatea cazurilor (peste 32 la sută) la aceste decizii.

"Concluzionăm că implicarea părinţilor şi copiilor în aspectele ce ţin de fondul clasei este mult mai accentuată comparativ cu implicarea în administrarea fondului şcolii. Mai mult, părinţii sunt mai informaţi cu privire la persoanele responsabile de administrarea acestei contribuţii, cu toate că sumele suportate de părinţi pentru cele două fonduri sunt aproape egale", precizează reprezentanţii "Salvaţi Copiii" în raport.

Aceştia propun ca transportul de la casă la şcoală, alimentele consumate în timpul programului şcolar, echipamentele de sport, precum şi taxele destinate participării la unele concursuri sau activităţi extraşcolare să fie plătite de stat.

Ministrul Daniel Funeriu a spus, joi, drept răspuns la aceste propuneri, că în şcoli deja funcţionează programele "Cornul şi laptele" şi "Fructe în şcoli" şi că 670.000 de elevi vor beneficia, în anul şcolar ce urmează să înceapă, de câte un set de rechizite.

El a mai spus că este de acord ca statul să plătească taxele de înscriere la concursuri sau alte activităţi extraşcolare şi că priorităţile sale sunt concentrarea pe aceste activităţi extraşcolare şi pe programul "Şcoala după şcoală". Funeriu a precizat că speră ca în 2011, dar cel mai probabil 2012, să fie lansat un curriculum modern, care să includă şi aceste aspecte.