Penitenciarele de minori şi tineri au 1.999 de locuri şi peste 2.150 de deţinuţi. Doar 12% sunt minori

În cele patru penitenciare de minori şi tineri sunt în total 1.999 de locuri, iar la 28 ianuarie erau încarcerate în total 2.159 de persoane, potrivit situaţiei înregistrate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Penitenciarul de minori şi tineri Bacău are 846 de locuri, iar în 28 ianuarie erau ocupate 842 (99,53 la sută), 57 dintre deţinuţi fiind minori.

La Penitenciarul de minori şi tineri Craiova sunt 504 locuri, din care erau ocupate 485 (96,23 la sută), 80 dintre cei încarceraţi fiind minori.

În Penitenciarul de minori şi tineri Târgu Mureş sunt 258 de locuri, iar la 28 ianuarie erau 465 de persoane private de libertate, din care 56 minori. Unitatea avea la sfârşitul lunii ianuarie un indice de ocupare de 180,23 la sută.

Penitenciarul de minori şi tineri Tichileşti (judeţul Brăila) are 391 de locuri, din care erau ocupate 367 (93,86 la sută), 65 dintre cei aflaţi în detenţie fiind minori.

De asemenea, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) deţine, la nivel naţional, două centre de reeducare, la Buziaş (judeţul Timiş) şi la Târgu Ocna (judeţul Bacău), care sunt aproape pline. Centrul de Reeducare Buziaş are 108 locuri, din care 97 erau ocupate la sfârşitul lunii ianuarie, iar Centrul de Reeducare Târgu Ocna are 98 de locuri, din care 72 erau ocupate.

La 31 decembrie 2013, în unităţile din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor erau 512 minori (492 băieţi şi 20 fete), din care 38 încarceraţi pentru omor, 39 pentru viol, 243 pentru furt, 175 pentru tâlhărie, doi pentru vătămare corporală, unu pentru loviri sau alte violenţe, doi pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, doi pentru infracţiuni privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, unu pentru infracţiuni privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi nouă pentru alte infracţiuni.

Dintre cei 512 minori, 400 sunt condamnaţi definitiv, 49 prin hotărârea primei instanţe, iar 63 erau arestaţi preventiv, potrivit datelor înregistrate de ANP la sfârşitul anului trecut.

Din cei 400 de minori condamnaţi definitiv, 163 sunt sancţionaţi cu internarea într-un centru de reeducare şi 237 au primit pedeapsa închisorii. De asemenea, din cei 49 pentru care hotărârile sunt pronunţate în primă instanţă, 11 au primit decizie de internare într-un centru de reeducare şi 38 au fost condamnate la pedeapsa închisorii.

În centrele de reeducare erau, la sfârşitul anului trecut, 170 de persoane sancţionate cu această măsură educativă, dintre care 159 aveau decizii definitive şi 11 sancţiuni dispuse în primă instanţă.

În toate unităţile din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor erau, la sfârşitul anului trecut, 33.434 de persoane încarcerate. Din acestea, 33.259 (31.708 bărbaţi şi 1.551 femei) se aflau în penitenciare, iar 175 (167 băieţi şi 8 fete) în centrele de reeducare.

Dintre cele peste 33.000 de persoane încarcerate, 52,42% au săvârşit infracţiuni contra patrimoniului, 29,05% infracţiuni contra persoanei, 0,01% infracţiuni contra statului, 0,44% infracţiuni contra autorităţii, 0,93% infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege, 0,17% infracţiuni de fals, 0,01% infracţiuni la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice, 1,97% infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială şi 15% infracţiuni prevăzute prin legi speciale.

Din punct de vedere al situaţiei juridice, 1.845 erau arestate preventiv, 1.602 condamnate prin hotărârea primei instanţe şi 29.987 condamnate definitiv.

Din punct de vedere al duratei pedepselor, 783 dintre persoanele încarcerate au primit condamnări la pedepse până la un an, 2.447 - între unu şi doi ani, 13.405 - între doi şi cinci ani, 7.900 - între cinci şi zece ani, 2.508 - între 10 şi 15 ani, 1.841 - între 15 şi 20 ani, 955 - peste 20 ani şi 148 au fost condamnate la detenţie pe viaţă.

După starea de recidivă, 15.305 sunt recidivişti, 7.010 sunt cu antecedente penale şi 11.119 nu au antecedente penale.

Din totalul persoanelor private de libertate aflate în penitenciare la sfârşitul anului trecut, 1.636 (1.577 băieţi şi 59 fete) sunt tinere între 18 şi 21 ani. Dintre acestea, 1.317 sunt condamnate definitiv, 144 condamnate prin hotărârea primei instanţe şi 175 arestate preventiv.

În unităţile din sistemul ANP erau, la sfârşitul anului trecut, 195 de persoane (186 bărbaţi şi 9 femei) private de libertate de cetăţenie străină, din 42 state, din care 60 (54 bărbaţi şi 6 femei) cetăţeni ai Uniunii Europene. Cinci dintre aceste persoane sunt apatride.

Conform noului Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie, faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se poate lua o măsură educativă neprivativă de libertate.

Măsurile neprivative de libertate sunt stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână şi asistarea zilnică, iar cele privative de libertate sunt internarea într-un centru educativ sau într-unul de detenţie.

Măsura internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu şi trei ani.

"Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa poate menţine măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăşi maximul prevăzut de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenţie", prevede noul Cod penal.

O măsură educativă privativă de libertate se poate lua în următoarele cazuri: dacă minorul a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat; atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de şapte ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.

Citeşte şi: EFECTELE NOULUI COD PENAL: Situaţia deţinuţilor eliberaţi şi transferaţi