Proiectele candidaţilor pentru funcţia de procuror general - Gheorghe Cornescu: În ultimii zece ani, Codul penal s-a modificat de 33 de ori

Procurorul Cornescu consideră că sunt extrem de importante "şi propunerile de modificare a dispoziţiilor Constituţiei, referitoare la aspectele care privesc sistemul judiciar şi aplicarea legii, respectiv: eliminarea prezumţiei dobândirii licite a averii pentru a creşte eficienţa în instituirea măsurilor asiguratorii şi recuperarea pagubelor; eliminarea imunităţilor pentru parlamentari şi foştii miniştri care sunt cercetaţi pentru comiterea faptelor penale; creşterea perioadei reţinerii de la 24 de ore la cel puţin 72 de ore".

În proiectul de management, Gheorghe Cornescu arată că procurorul general este un manager de nivel superior; el îşi subordonează operaţional procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, primii procurori ai subsistemelor judeţene şi, prin aceştia procurorii de nivel judeţean, primii procurori şi procurorii unităţilor locale.

"Îmbunătăţirea politicii privind resursele umane a determinat ca, faţă de nivelul anului anterior, în anul 2011 să se înregistreze o creştere a gradului de ocupare a posturilor din Ministerul Public, de la 2.364 la 2.450. În pofida eforturilor depuse, există însă în ţară mai multe unităţi de parchet care funcţionează aproape constant cu schema incompletă, uneori şi la jumătate sau mai puţin de jumătate din capacitatea maximă de ocupare a posturilor, menţionând aici Parchetele de pe lângă Tribunalul Bacău, Neamţ, Satu Mare şi Harghita. În prezent din numărul total de posturi de procurori prevăzute în statele de organizare - 2.902 (din care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele din teritoriu - 2.384, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 280, Direcţia Naţională Anticorupţie - 145, Secţia Parchetelor Militare - 93) sunt ocupate 2450 (din care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele din teritoriu - 2.055, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 224, Direcţia Naţională Anticorupţie - 119, Secţia Parchetelor Militare - 52). Aceasta înseamnă că se păstrează, în continuare, un număr ridicat de posturi vacante, la nivelul Ministerului Public, în proporţie de 15,66 la sută, din număr total de posturi prevăzute", consemnează Cornescu.

În privinţa funcţiilor de conducere la nivelul Ministerului Public, din totalul de 637 posturi prevăzute sunt vacante un număr de 153 posturi, gradul de ocupare al acestora fiind de doar 75,98 la sută.

"Cât priveşte repartiţia pe grupe de vârstă, se constată că la nivelul instituţiei Ministerului Public predomină numărul procurorilor având vârsta între 30 şi 40 ani, ce au o vechime în magistratură între 10 şi 15 ani (media de vârstă fiind de 39,32 ani)", mai notează procurorul.

În opinia lui Cornescu, întărirea capacităţii operaţionale şi administrative a Ministerului Public s-a realizat şi prin formele de pregătire profesională centralizată şi descentralizată organizate, o prioritate majoră fiind preocuparea pentru formarea profesională a procurorilor în vederea aplicării corespunzătoare a noilor coduri şi a Legii nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, precum şi unificării practicii judiciare.

La capitolul vulnerabilităţi (disfuncţii), Cornescu arată că, potrivit legislaţiei actuale, procurorul general al României are atribuţii extrem de restrânse în gestionarea resurselor umane fiind practic lipsit de instrumente manageriale în acest domeniu.

"Principalele limitări se referă la: angajarea procurorilor; dispunerea de controale de fond la unităţile din subordine sau asupra activităţii procurorilor şi sancţionarea acestora; transferul procurorilor din subordine; suplimentarea/modificarea schemei de personal la unităţile din subordine; constituirea unei echipe care să contribuie la punerea în aplicare a planului managerial pe perioada deţinerii mandatului", scrie sursa citată.

Plasarea acestor responsabilităţi în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii transformă, în fapt, acest organism colegial în care răspunderea este disipată, în administratorul real al sistemului judiciar naţional, arată Cornescu.

Totodată, spune procurorul, această distribuire a competenţelor constituie un impediment în optimizarea şi eficientizarea activităţii conform priorităţilor.

"O astfel de situaţie determină o serie de disfuncţii, din care menţionăm pe cele legate de: modalităţile de promovare în funcţii de conducere (imposibilitatea procurorului general şi a celorlalţi conducători de parchete de a-şi constitui propria echipă managerială; lipsa garanţiilor actualului sistem de examinare în ceea ce priveşte accederea în funcţii de conducere exclusiv a procurorilor cu reale capacităţi profesionale); evaluarea activităţii procurorilor (lipsa de relevanţă a criteriilor în funcţie de care se realizează evaluarea, ceea ce a determinat ca 99% dintre magistraţii evaluaţi să aibă calificativul «foarte bine»; relevanţă scăzută a evaluării în ceea ce priveşte înlăturarea din sistem a procurorilor care nu îndeplinesc standardele profesionale şi morale); organizarea inspecţiei judiciare (Consiliul Superior al Magistraturii nu dispune de personal propriu în vederea efectuării verificărilor, toţi inspectorii fiind detaşaţi din rândul magistraţilor); modalitatea practică de efectuare a inspecţiilor; reglementarea legislativă a motivelor de sancţionare/excludere din magistratură; accesul în magistratură şi rigoarea procesului de selecţie al candidaţilor (în prezent stagiul de formare profesională după accederea la Institutul Naţional al Magistraturii are o durată prea mare, iar capacitatea administrativă a Institutului nu permite pregătirea unui număr suficient de procurori); evoluţia în carieră a procurorilor - specializarea şi pregătirea profesională (în prezent programa de studiu în cadrul Institutului nu este suficient de pragmatică pentru a contribui la creşterea gradului de pregătire profesională a procurorilor şi specializarea acestora în raport cu necesităţile reale şi actuale)", continuă Gheorghe Cornescu.

Totodată, Cornescu subliniază faptul că "inflaţia de acte normative dublată de o instabilitate legislativă - în prezent există peste 350 de acte normative ce conţin dispoziţii penale, exagerându-se cu reglementarea penală a raporturilor sociale; în ultimii zece ani Codul penal a fost modificat de 33 de ori, iar Codul de procedură penală de 27 ori" -, precum şi "insuficientul control asupra procurorilor exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel direct sau prin procurori anume desemnaţi, potrivit dispoziţiilor Legii n304/2004", constituie alte puncte slabe.

Cornescu susţine că trebuie reorganizat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi cu precădere Secţia de urmărire penală şi criminalistică, "care a devenit o structură greoaie şi ineficientă în lipsa unei competenţe legale adecvate; acoperirea activităţii acestei structuri se realizează aproape exclusiv prin procedura preluării cauzelor, în condiţiile art.209 alin.41 Cod procedură penală, în lipsa unor criterii obiective, situaţie ce a făcut posibil ca pe lângă soluţionarea unor cauze complexe să fie instrumentate şi multe dosare extrem de simple, fără nicio relevanţă".

Totodată, în opinia procurorului, trebuie rorganizate şi cele două parchete specializate, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, "urmând ca aceste structuri să aibă în competenţă doar infracţiuni de corupţie la nivel înalt, respectiv cauze de mare criminalitate organizată", fiind necesare "continuarea procesului de unificare a practicii judiciare prin implicarea mai activă a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, Secţiei de resurse umane şi documentare şi Secţiei judiciare, respectiv eliminarea unor atribuţii extrajudiciare ale procurorilor (cum ar fi procedura de prelungire a dreptului de circulaţie în cauzele având ca obiect infracţiuni rutiere, aceasta urmând să revină poliţiei); extinderea accesului la bazele de date necesare asigurării suportului informativ tuturor procurorului care efectuează urmărire penală".

Gheorghe Cornescu, născut la 1 iulie 1960, a fost procuror militar în cadrul Parchetului Militar Teritorial Bucureşti, ulterior deţinând funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare între 8 septembrie 1997 şi 6 iunie 2001.

În octombrie 2010, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea, în retragere, pentru colonelul în retragere Cornescu Gheorghe. În 2011, Cornescu a fost şef serviciu în cadrul parchetului instanţei supreme, în prezent procuror simplu la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia de urmărire penală şi criminalistică.