GALERIE FOTO  Psiholog: Copiii ucraineni desenează bombe. Copiii români îşi pot construi scenarii catastrofale

  • • Psihologul Doina Schipor este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul universităţii sucevene şi alături de aproximativ 50 de studenţi face voluntariat la un hotel din Suceava unde sunt cazaţi refugiaţi;
  • • Copiilor noştri trebuie să li se explice de ce vin acei copii din Ucraina şi ce se întâmplă în ţara lor;
  • • Când au început să deseneze, copiii ucraineni şi-au reactualizat amintiri legate de felul cum se auzeau exploziile, ziduri, elicoptere, oameni care se ascund la metrou;
  • • Din punct de vedere emoţional, copiii nu au cum să uite această secvenţă din viaţa lor.
891 afișări
Imaginea articolului Psiholog: Copiii ucraineni desenează bombe. Copiii români îşi pot construi scenarii catastrofale

Psiholog: Copiii ucraineni desenează bombe. Copiii români îşi pot construi scenarii catastrofale

Copiii ucraineni care au ajuns în România sunt traumatizaţi de ceea ce au trăit în ţara lor. Acest lucru a fost observat de psihologul Doina Schipor, care este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii ”Ştefan cel Mare” Suceava şi care face voluntariat alături de aproape 50 de studenţi la unul dintre hotelurile din municipiul Suceava unde sunt cazaţi refugiaţi: ”În activităţile noastre am utilizat desenul. Iniţial începeam cu un desen cu o anumită temă. Studentele pregăteau o temă, după care am discutat să-i lase pe copii să deseneze liber, să-şi lase emoţiile să se exprime. Desenul este o modalitate de catharsis (n.r. - de eliberare psihică). E frumos atunci când la activităţi sunt prezente şi studentele care vorbesc limba ucraineană, întrucât sunt copii ce simt nevoia să şi verbalizeze. Desenează şi apoi desenul deschide calea spre verbalizarea emoţiilor. Le-am rugat pe studente să ne traducă, să ne explice ce le spun copiii. Le povesteau cum nu pot să-şi scoată din minte sunetul sirenelor. Când au început să deseneze şi-au reactualizat amintiri legate de felul cum se auzeau exploziile, ziduri, elicoptere, oameni care se ascund la metrou. Aşadar, desenele lor conţineau bombe, ziduri, elicoptere, tancuri, soldaţi, oameni care se ascund la metrou. În desenele copiilor se exprimau, de fapt, emoţiile pe care le trăiseră şi probabil că încă le trăiau”.

Psihologul susţine că aceşti copii refugiaţi din Ucraina vor suferi din cauza războiului şi a părăsirii caselor lor, iar unii dintre ei vor avea nevoie de terapie: „Din punct de vedere emoţional, copiii nu au cum să uite această secvenţă din viaţa lor. Funcţie de felul de variabile, această secvenţă poate să genereze efecte pe termen lung, sindrom de stres posttraumatic, aspecte din această zonă diagnostică, combinate cu aspecte privind anxietatea. Chiar depresia poate să apară la copii, deşi de multe ori este mascată. La unii copii am văzut astfel de manifestări prezente în momentele în care erau la activităţi. Refuzau să comunice, refuzau să participe, se vedea că aveau o mimică puternic afectată, inclusiv în relaţia cu părintele. Cu siguranţă, mulţi dintre acei copii vor avea nevoie de terapie, în sensul de consiliere, de context de suport”.

În ceea ce-i priveşte pe copiii din România, psihologul susţine că acestora trebuie să li se explice ce se întâmplă, pentru a nu ajunge ca ei să-şi facă tot felul de scenarii negre: „Copiii resimt îngrijorări foarte mari pe care le primesc prin informaţiile ajunse la ei. De aceea, este foarte important să ştie, să fie informaţi, să li se ofere o perspectivă raţională asupra a ceea ce se întâmplă. Altfel, îşi pot construi scenarii catastrofale. E important să li se explice de ce vin acei copii din Ucraina şi ce se întâmplă în ţara lor. Copiii de la noi se simt ameninţaţi şi discută între ei despre posibilitatea unui război nuclear. Deci, scenarii din astea catastrofale pe care copiii le preiau şi le dezvoltă în emoţii foarte puternice. Cea mai bună reţetă pentru a deveni anxios este să construieşti scenarii negative în viitor. Nu ai nici un fel de certitudine că acel lucru se va întâmpla, dar pentru mintea ta este o certitudine”.

Cine este Doina Schipor

Doina Schipor are un master în Psihologie socială aplicată la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi - Modulul de Studii Aprofundate Analiză şi Intervenţie Psihosocială, şi un doctorat în Ştiinţe ale Educaţiei obţinut la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul aceleiaşi universităţi.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici