Războiul periculos al doamnei Kovesi

De ce este penibilă reacţia DNA? Instituţia face publice stenogramele presupusului şantaj, însă nu face nicio precizare referitoare la veridicitatea înregistrărilor lui Cosma.

Dacă structura condusă de Kovesi are înregistrările discuţiei în care o persoană avertizează asupra dezvăluirilor care urmau a fi făcute, nu le are şi pe cele cu procurorii care ar fi pus la cale fabricarea de probe în dosarul Ghiţă-Ponta? Şi dacă le are, de ce nu le face publice şi pe aceastea ca să arate că acel „colaj” făcut de „inculpatul” Cosma nu are nicio bază?

Complicată situaţie pentru Laura Codruţa Kovesi căreia lupta anticorupţie i-a explodat în faţă. La pachet cu înregistrările lui Cosma, tot duminică seară, procurorul Mihaiela Iorga, în conflict deschis cu cu şefa DNA, a acuzat-o pe aceasta că este adepta dosarelor fabricate.

„A existat un moment care m-a marcat. Trebuia desemnat la un moment dat premierul României. Era vehiculat numele unui fost ministru. Exista în lucru la mine un dosar cu acest fost ministru. Nu voi da nume pentru că nu vreau să spună cineva că am stricat o anchetă. Am fost chemată şi întrebată dacă am putea să ieşim cât mai repede cu acel dosar. Explicaţia a fost de genul că dacă acest domn va ajunge premier, doamna Dana Gîrbovan (preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România -n.r.) va fi ministru al Justiţiei, ceea ce va însemna un dezastru pentru noi. Am fost şocată", a afirmat Iorga.

Acuzaţii extrem de grave, la care este nevoie de răspunsuri mult mai serioase decât celebrul „nu răspund inculpaţilor” pe care Laura Codruţa Kovesi îl foloseşte cu insistenţă.

Scriam recent, după îngroparea a dosarului Microsoft, că lupta anticorupţie din România primeşte o lovitură devastatoare chiar din partea DNA. Aşa cum stau lucrurile în acest moment subminarea pare a fi una în formă continuată.

Apostolii Codruţei Kovesi au sărit să o apere, aproape încercând să ne scoată ochii cu faptul că acuzaţiile vin din partea unor inculpaţi, care încearcă să-şi scape pielea. În mare parte e adevărat, însă fondul problemei este altul. Faptul că este vorba de persoane cu probleme penale asta nu înseamnă că posibile abuzuri ale procurorilor sunt justificate. Un intelectual recunoscut al României, fascinat de noul star Kovesi, îmi spunea în urmă cu ceva ani că ar accepta o dictatură a procurorilor doar ca să-i vadă pe politicienii suspectaţi de corupţie la puşcărie, indiferent prin ce mijloace acest lucru s-ar realiza. Retorica este aceeaşi şi azi. La fel şi argumentul că aceia care nu au nimic de ascuns nu au de ce să se teamă. Dar oare legitimarea abuzului nu face din oricine o ţintă? Cu siguranţă, da.

Războiul pe care Laura Codruţa Kovesi îl duce acum personal este unul periculos. În primul rând, în sensul celor spuse mai sus. În al doilea rând, pentru că aruncă în derizoriu lupta anticorupţie. La nivelul la care s-a ajuns, demisia/demiterea ei ar putea fi preţul cel mai mic. Riscul uriaş este ca pe viitor lupta anticorupţie să fie îngropată. Şi asta nu pentru că nu s-ar mai fura în ţara asta, ci pentru că fie un nou şef al DNA ar putea fi un obedient al puterii politice, fie pentru că procurorii ar putea să se teamă să se mai apropie de potentaţii zilei.

Dacă Laura Codruţa Kovesi chiar crede ce spune, că DNA este o structură de „Elliot-Ness”-i, atunci ar trebui să-şi scrie demisia pe loc.