Rezultatele de la bacalaureat, ilustrare a dificultăţii de eliminare a corupţiei. Cum comentează The Economist situaţia din învăţământ

Articolul publicat pe blogul Eastern Approaches al publicaţiei descrie situaţia de la bacalaureatul din România, unde mai mult de jumătate dintre elevi nu au reuşit să obţină note de trecere, deşi, cu doi ani în urmă, rata de promovabilitate depăşea 80 la sută.

În perioada comunistă, România se mândrea cu calitatea sistemului de învăţământ, dar, "în mod clar, nu mai este în poziţia să facă aşa ceva", comentează ziarul. "Dar aceasta nu este neapărat o veste proastă: deşi toată lumea ştia că ratele mari de promovabilitate din anii anteriori erau nerealiste, acestea ofereau guvernului o scuză pentru inacţiune. Testul va fi acum dacă există hotărârea de a merge mai departe", adaugă Economist.

Instalarea camerelor de luat vederi la examen a vizat un simptom, nu o cauză, comentează publicaţia. "Toată lumea ştia despre copiatul endemic. Dar ştia şi că unii dintre profesori distribuiau răspunsurile înaintea testelor, dacă părinţii plăteau o «mică atenţie» sau dădeau meditaţii (deşi asta a devenit ilegal). În 2010, 26 de profesori au fost acuzaţi de Direcţia Anticorupţie că au acceptat mită în valoare de 150.000 de euro de la părinţi. Dar viziunea populară, afirmă Jonathan Scheele, fost director al delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti este că «dacă merge la politicieni, de ce n-am putea şi noi?»", comentează ziarul.

"Acest semnal de trezire în legătură cu starea sistemului de educaţie a fost foarte strident şi neplăcut, dar oamenii încă mai refuză să-l ia în serios", afirmă un consultant OECD, citat de Economist, care comentează că acelaşi lucru poate fi spus şi despre angajamentul de reducere a corupţiei şi de implementare a legislaţiei UE.